Prompturi AI pentru verificarea informațiilor
Prompturi pentru verificarea știrilor, a imaginilor, a cifrelor, a citatelor, a surselor și a răspunsurilor primite de la AI, plus recunoașterea înșelătoriilor.
Alege ce vrei să verifici, despre ce este informația și cât timp ai, iar lista îți arată cele mai utile 50 de prompturi. Scrie afirmația sau subiectul în câmpul de mai jos și se completează singur în fiecare prompt.
Ce scrii aici apare în prompturi în locul lui [tema]. Restul câmpurilor între paranteze drepte le completezi după ce copiezi.
Toate prompturile
-
SMS de la curier: „coletul tău e blocat, plătește taxa”
Am primit un SMS care pare de la o firmă de curierat sau de la Poștă: [tema]. <sms> [lipește aici textul mesajului; poți înlocui linkul cu „LINK”] </sms> Spune-mi în maximum 8 rânduri: 1. Verdictul tău prudent: pare înșelătorie sau nu. 2. Semnele concrete din mesaj (taxă mică de plătit, link scurtat sau ciudat, urgență, greșeli). 3. Ce fac: nu dau click și nu introduc date de card; verific coletul direct pe site-ul sau în aplicația oficială a firmei, găsite independent; raportez mesajul la DNSC (dnsc.ro). Nu poți verifica linkul; nu-mi spune că e sigur.
-
E adevărată știrea? Verificare rapidă
Ești un verificator de fapte atent și neutru. Am văzut această știre sau postare despre [domeniul]: <text> [lipește aici textul sau titlul] </text> Unde am văzut-o: [Facebook, WhatsApp, TikTok, un site...] Spune-mi în maximum 10 rânduri: 1. care este afirmația principală; 2. ce semne de alarmă are (titlu senzațional, lipsa sursei, lipsa datei, apel la emoție); 3. un verdict prudent: probabil adevărată / neclară / probabil falsă; 4. primele 3 verificări pe care le pot face eu acum. Dacă nu ai acces la internet sau la informații recente, spune asta clar la început. Nu inventa linkuri, articole, studii sau citate și dă un nivel de încredere (ridicat / mediu / scăzut) pentru fiecare concluzie.
-
„A apărut o lege nouă care...”: e adevărat?
Ești jurist care explică pe înțeles. Circulă pe Facebook sau WhatsApp un mesaj că „a apărut o lege nouă” despre [tema]: [lipește aici mesajul] Spune-mi în cel mult 10 rânduri: - ce afirmă concret mesajul; - un verdict prudent: probabil adevărat, îndoielnic sau nu se poate stabili, cu nivel de încredere; - cum verific imediat: caut actul în Monitorul Oficial și pe legislatie.just.ro, apoi pe site-ul instituției care l-ar aplica. Nu inventa numere de lege, de ordonanță sau de articol. Dacă nu ai acces la legislația recentă, spune asta clar.
-
SMS sau e-mail „de la bancă”: contul tău a fost blocat
Am primit un mesaj care pare de la banca mea: [tema]. <mesaj> [lipește aici textul, fără numere de cont sau date personale] </mesaj> Spune-mi scurt: 1. Semnele de phishing din mesaj. 2. Ce nu face niciodată o bancă (nu cere parole, coduri primite prin SMS sau datele complete ale cardului prin mesaj). 3. Ce fac acum: nu dau click, intru în aplicația băncii pe care o am deja sau sun la numărul de pe spatele cardului; dacă am introdus deja date, anunț imediat banca. Dă un verdict prudent.
-
E o înșelătorie? Analizează mesajul
Am primit acest mesaj (SMS, email, WhatsApp sau apel): <mesaj> [lipește mesajul; ascunde datele tale personale] </mesaj> Spune-mi dacă are semnele unei înșelătorii (urgență, link scurtat sau ciudat, cerere de date de card, coduri sau parole, greșeli, expeditor neobișnuit) și ce fac acum, concret. Regula de bază pe care vreau s-o confirmi: nu dau click, nu răspund cu date și verific direct la instituție, pe canalele oficiale găsite de mine. -
E adevărat că se scumpește? Verificare rapidă
Ești un jurnalist economic atent la cifre. Am primit o știre despre o scumpire: [tema]. <stire> [lipește aici textul știrii sau al postării] </stire> Spune-mi în maximum 8 rânduri: 1. Verdictul tău prudent: pare credibilă, exagerată sau nu se poate spune. 2. Ce anume se scumpește, cu cât, de când și după cine (sursa cifrei). 3. Trei verificări pe care le fac acum: comunicatul instituției sau al companiei, datele INS (insse.ro) despre prețuri, alte publicații care relatează același lucru. Dacă nu ai acces la știri recente, spune asta clar și nu inventa cifre sau surse.
-
A spus cu adevărat Eminescu, Churchill sau Einstein acest citat?
Ești specialist în verificarea citatelor. Circulă acest citat despre [tema]: „[lipește aici citatul]” – atribuit lui [persoana] Spune-mi pe scurt: - dacă îl poți lega de o operă, o scrisoare, un discurs sau un articol anume ori nu; - semne că e apocrif: limbaj modern, prea „perfect” pentru o imagine motivațională, lipsa sursei, atribuit și altor persoane; - cum îl caut: căutare cu ghilimele, ediții ale operelor, Google Books, Google Fact Check Explorer. Dacă nu poți confirma, spune „nu am găsit o sursă sigură”. Nu inventa o sursă sau o pagină.
-
Apel de la „Poliție”, „ANAF” sau „bancă” care cere bani sau coduri
Am primit un apel de la cineva care s-a prezentat drept [tema] (polițist, inspector ANAF, angajat al băncii, procuror). Ce mi-a spus: [descrie apelul: ce voia, ce urgență invoca, ce mi-a cerut] Spune-mi: 1. Ce tipuri de înșelătorie telefonică se potrivesc (falsul polițist, „contul tău e atacat, mută banii”, „ai o datorie la ANAF”). 2. De ce instituțiile reale nu cer coduri, parole, transferuri în „conturi sigure” sau instalarea unor aplicații. 3. Ce fac: închid, nu sun înapoi la numărul care m-a apelat, contactez instituția pe canalele găsite singur pe site-ul ei oficial, anunț banca dacă am dat date. Nu presupune că apelul a fost real doar pentru că știau numele meu.
-
E generată cu AI imaginea asta? Verificare rapidă
Am văzut o imagine care pare reală, cu [tema]. Descrierea ei și unde am găsit-o: [descrie imaginea și pagina] Spune-mi rapid: 1. Ce indicii vizuale caut (mâini și degete, text deformat, urechi, bijuterii, umbre și reflexii incoerente, fundal care se topește, piele prea netedă). 2. Cum caut originea cu Google Lens și TinEye și cum văd dacă apare prima dată pe un cont care publică artă generată cu AI. 3. De ce lipsa indiciilor nu dovedește că imaginea e reală. Verdict prudent cu nivel de încredere. Dacă nu vezi imaginea, spune ce poți stabili doar din descriere.
-
Cifra de inflație din postare e corectă?
Cineva susține că [tema] (de exemplu „inflația reală e de 30%, nu ce zice INS”). Explică-mi pe scurt: 1. Ce măsoară rata oficială a inflației (indicele prețurilor de consum, calculat de INS) și ce nu măsoară. 2. De ce prețul unui singur produs poate crește mult mai mult decât inflația medie. 3. Unde găsesc cifra oficială: comunicatele INS pe insse.ro, rapoartele BNR asupra inflației, Eurostat (indicele armonizat). Dă un verdict prudent. Dacă nu știi ultima valoare publicată, spune asta și nu da o cifră din memorie ca fiind actuală. -
Verdict rapid pentru o postare politică virală
Ești verificator de informații, strict neutru politic. Am primit pe Facebook sau WhatsApp o postare despre [tema]: [lipește aici textul postării] Spune-mi în cel mult 10 rânduri: - ce afirmă concret postarea, separat de opinii și emoții; - un verdict prudent: pare credibilă, îndoielnică sau nu se poate stabili, cu nivel de încredere; - 2–3 verificări pe care le fac imediat (de exemplu Google Fact Check Explorer, site-ul instituției implicate, căutarea aceleiași știri în mai multe redacții). Aplică aceleași criterii indiferent de partidul sau persoana vizată. Dacă nu ai acces la știri recente, spune asta clar și nu inventa surse sau linkuri.
-
Ce spune de fapt studiul din titlul știrii
Ești un jurnalist de știință care citește critic studiile medicale. Am găsit o știre cu titlul: [tema] Textul știrii: [lipește aici textul știrii] Analizează așa: 1. Ce afirmă titlul și ce afirmă de fapt textul (sunt la fel?). 2. Ce fel de studiu pare să fie: pe celule, pe animale, observațional pe oameni sau studiu clinic randomizat. 3. Câți participanți, cât a durat, cine l-a finanțat, dacă textul spune. 4. Corelație sau cauzalitate: ce se poate concluziona corect. 5. Ce lipsește din știre ca s-o pot judeca. Dă un verdict prudent (susținut / exagerat / nesusținut / neclar) cu nivel de încredere. Spune-mi cum găsesc studiul original pe PubMed sau Google Scholar. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. Nu îmi da sfaturi medicale personale; pentru decizii despre sănătatea mea îmi spui să întreb medicul.
-
Mesaj în lanț pe WhatsApp: „trimite mai departe la toți”
Am primit pe WhatsApp un mesaj în lanț despre [tema]. <mesaj> [lipește aici textul] </mesaj> Spune-mi în câteva rânduri: 1. Verdictul tău prudent: adevărat, fals, exagerat sau neverificabil. 2. Semnele tipice ale mesajelor în lanț (sursă vagă de genul „un prieten de la Poliție”, urgență, „trimite la 10 persoane”). 3. Cum verific: caut fraze din mesaj în Google Fact Check Explorer și pe site-urile instituțiilor menționate, verific dacă a mai circulat în anii trecuți. Dacă nu ai informații recente, spune asta. Nu-mi recomanda să-l trimit mai departe până nu e verificat.
-
SMS de la curier: „Coletul tău e blocat, plătește taxa”
Am primit un SMS sau un mesaj de la un „curier”: [tema] Textul mesajului (fără datele mele personale): [lipește aici] Răspunde scurt: 1. Verdict prudent și semnele de înșelătorie (link ciudat, taxă mică, urgență, greșeli, număr necunoscut). 2. Ce verific: dacă aștept un colet, intru singur pe site-ul sau în aplicația oficială a firmei de curierat și caut numărul de urmărire. 3. Avertizările Directoratului Național de Securitate Cibernetică (dnsc.ro). Nu da niciodată parole, coduri primite prin SMS sau date de card, nu da click pe linkurile din mesaj și nu răspunde la el; contactează instituția sau firma pe canalele oficiale găsite singur, nu pe cele din mesaj.
-
Raport complet de verificare a unei știri
Ești verificator de fapte într-o redacție. Analizează știrea de mai jos despre [domeniul]: <stire> [lipește aici textul complet] </stire> Sursa și data: [sursa], [data publicării] Fă un raport: 1. lista afirmațiilor verificabile, separate una de alta; 2. pentru fiecare: ce dovezi ar confirma-o, ce dovezi ar infirma-o și ce sursă primară ar trebui consultată (instituție, document, date oficiale); 3. ce lipsește din știre (context, cifre, cealaltă parte); 4. concluzia, cu nivel de încredere, și ce nu se poate stabili. Dacă nu ai acces la internet sau la informații recente, spune asta clar la început. Nu inventa linkuri, articole, studii sau citate și dă un nivel de încredere (ridicat / mediu / scăzut) pentru fiecare concluzie.
-
Reclamă cu o vedetă care „recomandă” o investiție
Am văzut o reclamă (poză sau video) în care [tema] (o persoană cunoscută) pare să recomande o platformă de investiții sau un „sistem” de câștig. Ce scrie sau ce se aude: [lipește textul sau descrie clipul] Unde a apărut: [rețeaua, pagina] Spune-mi: 1. Semnele că e o reclamă falsă: video generat sau dublat cu AI, articol care imită un site de știri, promisiuni de câștig garantat. 2. De ce astfel de reclame folosesc vedete fără acordul lor. 3. Ce fac acum: nu las date de contact, nu dau click, verific pe paginile oficiale ale persoanei și pe dnsc.ro dacă înșelătoria e semnalată, raportez reclama platformei. Dă un verdict prudent, fără să pretinzi că poți confirma autenticitatea clipului.
-
Verdict rapid pentru un „fapt istoric” viral
Ești istoric care verifică informații populare. Circulă pe Facebook sau WhatsApp o postare cu un „fapt istoric” despre [tema]: [lipește aici textul postării] Spune-mi în cel mult 10 rânduri: - ce afirmă concret postarea; - un verdict prudent: confirmat de istorici, controversat, mit sau nu se poate stabili, cu nivel de încredere; - 2–3 verificări rapide (o carte de specialitate sau un manual, Google Scholar, Google Fact Check Explorer). Nu inventa surse, date sau nume de istorici. Spune clar ce nu știi sigur.
-
Mesaj sau apel care se dă drept ANAF
Ești specialist în fraude și în proceduri fiscale. Am primit un e-mail, un SMS sau un apel care pretinde că vine de la ANAF, legat de [tema] (datorii, rambursare, poprire, control): [lipește aici mesajul, fără date personale] Spune-mi: - semnele de înșelătorie (link de plată, cerere de date de card, de parole sau coduri, amenințare cu executare imediată, adresă de e-mail ciudată); - ce nu fac: nu dau click, nu sun la numărul din mesaj, nu plătesc, nu dau coduri sau date; - cum verific: intru singur pe anaf.ro sau în contul meu oficial, folosesc datele de contact găsite independent; - unde raportez: dnsc.ro și ANAF. Nu-mi da numere de telefon.
-
Mit sau adevăr? Verdict rapid despre o credință de sănătate
Ești un medic care demontează miturile de sănătate pe înțelesul tuturor. Afirmația: [tema] Răspunde scurt: 1. Verdict: adevărat, parțial adevărat, mit sau neclar, cu nivel de încredere. 2. Ce spun dovezile, în 3–4 propoziții simple. 3. De unde ar putea veni mitul. 4. Unde verific: OMS, Institutul Național de Sănătate Publică, PubMed. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. Nu înlocuiești medicul. -
„Mamă, mi-am schimbat numărul, am nevoie urgent de bani”
Am primit pe WhatsApp sau prin SMS un mesaj de la cineva care spune că e [tema] (copilul, nepotul, o rudă) și cere bani urgent. <mesaj> [lipește aici conversația] </mesaj> Spune-mi: 1. Semnele clasice ale acestei înșelătorii (număr nou, urgență, nu poate vorbi la telefon, cont pe alt nume). 2. Cum verific fără risc: sun persoana la numărul vechi pe care îl știu sau întreb un alt membru al familiei; pun o întrebare la care doar ea știe răspunsul. 3. Ce fac dacă am trimis deja bani: anunț imediat banca și depun plângere la Poliție.
-
„Oamenii de știință au descoperit...”: ce e real în știre
Ești un jurnalist de știință care citește critic știrile despre descoperiri. Știrea: [tema] Textul complet: [lipește aici textul știrii] Analizează așa: 1. Afirmațiile din știre, separate una câte una. 2. Ce a făcut de fapt cercetarea (observație, experiment, model pe calculator, ipoteză). 3. Dacă există un studiu publicat sau doar un comunicat de presă. 4. Unde exagerează titlul față de text. 5. Ce nu se poate stabili din știre. Verdict pentru fiecare afirmație, cu nivel de încredere. Arată-mi cum găsesc studiul original pe Google Scholar. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Video cu o persoană cunoscută: deepfake sau real?
Circulă un video în care [numele persoanei] spune sau face [tema]. Descrierea video-ului și unde l-am văzut: [descrie] 1. Semnele unui deepfake: buze nesincronizate, clipit rar sau ciudat, contur tremurat al feței, voce monotonă, lumină diferită pe față și pe gât, tăieturi bruște. 2. Cum verific contextul: căutare inversă a unor cadre cu Google Lens, paginile oficiale ale persoanei, presa serioasă, Google Fact Check Explorer. 3. De ce un video scurt, de calitate slabă, e mai greu de verificat. Verdict prudent cu nivel de încredere și pașii pe care îi fac singur. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate.
-
Verifică un răspuns primit de la alt chatbot
Am primit de la un asistent AI răspunsul de mai jos, despre [tema]: <raspuns> [lipește răspunsul] </raspuns> Verifică-l afirmație cu afirmație: corectă / îndoielnică / greșită / nu pot verifica, cu explicație scurtă. Marchează în special cifrele, datele, numele, citatele, legile și referințele, pentru că acolo apar cel mai des greșeli inventate. Nu presupune că e corect doar pentru că sună sigur.
-
Imaginea e reală, editată sau generată cu AI?
Am o imagine care circulă cu descrierea: „[ce spune postarea despre imagine]”. Pe imagine se vede: [descrie ce se vede: oameni, loc, text, detalii ciudate]. Spune-mi: 1. ce semne ar arăta că e editată sau generată cu AI (mâini, text deformat, umbre, reflexii, fundal); 2. cum fac o căutare inversă a imaginii (Google Lens, TinEye) și ce caut în rezultate; 3. cum verific dacă imaginea e din alt loc sau din alt an. Dacă nu poți vedea imaginea, spune asta și lucrează doar cu descrierea mea.
-
Platforma de investiții e autorizată sau e țeapă?
Vreau să verific o platformă de investiții, tranzacționare sau criptomonede: [tema]. Site-ul sau numele: [linkul] Spune-mi: 1. Semnalele de alarmă din descriere: câștig garantat, „consultant” care te sună, presiune să depui repede, retrageri blocate. 2. Cum verific dacă firma e autorizată: registrul public al Autorității de Supraveghere Financiare (ASF) și, pentru firme din alte țări UE, registrul autorității de acolo; avertizările publicate de ASF și DNSC (dnsc.ro). 3. Ce nu fac: nu depun bani, nu instalez aplicații de acces la distanță, nu dau date de card sau copii după acte. Nu poți verifica registrele în timp real; spune asta și nu declara platforma sigură.
-
Fotografia veche scoasă din context: ce arată de fapt?
Ești specialist în fotografie istorică și în verificarea imaginilor. Circulă o fotografie veche despre care se spune că arată [tema]: Descrierea care o însoțește: [lipește aici textul] Ce se vede în imagine: [descrie-o, dacă nu o poți încărca] Fă o analiză structurată: 1. Indicii de epocă și de loc: haine, uniforme, vehicule, clădiri, inscripții, tehnica fotografică. 2. Dacă aceste indicii se potrivesc cu povestea din descriere. 3. Pașii mei: căutare inversă cu Google Lens și TinEye, găsirea primei publicări, arhivele foto ale muzeelor și bibliotecilor, Wayback Machine. 4. Variante posibile: altă țară, alt an, alt eveniment, scenă regizată. 5. Ce nu se poate stabili și nivelul tău de încredere. Nu inventa autorul fotografiei sau arhiva din care provine.
-
Proiect, lege adoptată sau lege în vigoare? Află stadiul real
Ești jurist specializat în procesul legislativ. Am citit o știre despre o reglementare privind [tema], publicată de [sursa] la [data publicării]: [lipește aici textul știrii] Fă un raport structurat: 1. Ce tip de act pare să fie (proiect de lege, propunere legislativă, ordonanță, hotărâre de Guvern, ordin de ministru) și ce indicii din text o arată. 2. Etapele prin care trece până se aplică: dezbatere, vot în Parlament, eventuale contestații, promulgare, publicare în Monitorul Oficial, data intrării în vigoare, normele de aplicare. 3. Unde verific fiecare etapă: site-urile Camerei Deputaților și Senatului, legislatie.just.ro, Monitorul Oficial, site-ul ministerului. 4. Ce din știre e sigur, ce e interpretare și ce nu poți stabili. Nu inventa numere de acte sau date. Spune-mi clar că informațiile tale pot fi depășite.
-
Verificare rapidă a unei postări de sănătate de pe Facebook sau WhatsApp
Am primit pe Facebook sau WhatsApp o postare despre sănătate: [tema] Textul complet: [lipește aici postarea] Răspunde scurt: 1. Verdict prudent: probabil adevărat, exagerat, fals sau neclar, cu nivel de încredere. 2. Semnele de alarmă din text (ton alarmist, „medicii ascund”, „distribuie urgent”, lipsa surselor). 3. Trei verificări pe care le pot face acum (de exemplu Google Fact Check Explorer, site-ul Ministerului Sănătății sau al Institutului Național de Sănătate Publică, OMS). Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. Nu înlocuiești medicul.
-
Mit sau adevăr științific? Verdict rapid
Ești un profesor de științe care demontează miturile pe înțeles. Afirmația: [tema] Răspunde scurt: 1. Verdict (adevărat, parțial adevărat, mit, neclar) și nivel de încredere. 2. Explicația științifică în 3–4 propoziții. 3. De unde vine probabil mitul. 4. Unde verific singur. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. -
Apel de la „bancă”, ANAF sau Poliție care cere date ori bani
Am primit un apel sau un mesaj de la cineva care spune că e de la bancă, ANAF sau Poliție: [tema] Ce mi s-a spus sau cerut: [descrie] Spune-mi rapid: 1. Semnele unei înșelătorii (urgență, „contul e compromis”, cerere de transfer într-un „cont sigur”, instalarea unei aplicații, cerere de coduri). 2. Ce fac: închid și sun eu instituția la numărul de pe site-ul oficial sau de pe card, găsit singur. 3. Ce fac dacă am dat deja date: anunț imediat banca pe canalele oficiale și fac sesizare la Poliție. Nu da niciodată parole, coduri primite prin SMS sau date de card, nu da click pe linkurile din mesaj și nu răspunde la el; contactează instituția sau firma pe canalele oficiale găsite singur, nu pe cele din mesaj.
-
Cifra asta e plauzibilă?
Am citit că [tema] (cifra exactă: [cifra], sursa invocată: [sursa]). Spune-mi: 1. dacă cifra pare plauzibilă, comparată cu ordinele de mărime cunoscute; 2. ce instituție ar trebui să aibă datele oficiale (de ex. Institutul Național de Statistică, Eurostat, BNR, un minister); 3. ce întrebări să pun: față de ce perioadă, ce se măsoară exact, procent sau număr absolut. Dacă nu ai acces la internet sau la informații recente, spune asta clar la început. Nu inventa linkuri, articole, studii sau citate și dă un nivel de încredere (ridicat / mediu / scăzut) pentru fiecare concluzie.
-
E o schemă piramidală? Analizează „oportunitatea”
Un cunoscut m-a invitat într-o „oportunitate de afaceri” sau un grup de investiții: [tema]. Ce mi s-a spus: [lipește mesajul sau descrie prezentarea] Analizează: 1. Din ce vin banii: vânzări reale de produse sau intrarea unor membri noi? 2. Semnele unei scheme piramidale sau Ponzi: câștig garantat, bonusuri pentru recrutare, presiune de timp, lipsa unor informații clare despre firmă. 3. Ce întrebări să pun înainte de orice plată. 4. Unde verific: avertizările ASF, dnsc.ro, registrul firmelor. Dă un verdict prudent. Nu-mi spune să „încerc cu o sumă mică să văd”.
-
Mit sau realitate în istoria României?
Ești istoric care separă miturile de fapte, cu respect pentru tradiție. Vreau să verific o afirmație populară despre istoria României: [tema]. Fă un raport structurat: 1. Ce spune exact mitul și de când circulă (cronici, manuale vechi, literatură, propagandă). 2. Ce dovezi există pentru și contra: surse din epocă, arheologie, documente. 3. Ce susțin istoricii de specialitate și unde nu sunt de acord între ei. 4. Partea de adevăr din care s-a născut mitul, dacă există. 5. Un verdict prudent, cu nivel de încredere, și cărți sau tipuri de surse prin care verific singur. Nu inventa autori sau titluri. Spune clar ce nu știi. -
Un AI mi-a dat numere de lege și articole: există?
Ești jurist care verifică răspunsuri generate de AI. Un asistent AI mi-a răspuns despre [tema] și a citat legi, articole sau decizii: [lipește aici răspunsul] Spune-mi: - de ce modelele AI inventează uneori numere de lege, articole sau decizii care par reale; - cum verific fiecare trimitere pe legislatie.just.ro și în Monitorul Oficial; - ce afirmații din răspuns par corecte doar ca idee generală. Nu confirma tu trimiterile din memorie; marchează-le pe toate „de verificat”.
-
Cifrele dintr-un discurs politic: salarii, pensii, creștere economică
Ești analist economic, neutru politic. Un politician a folosit cifre despre [tema] într-un discurs sau o dezbatere: [lipește aici fragmentul] Pentru fiecare cifră, fă un tabel cu: - afirmația exactă; - ce indicator e de fapt (de exemplu câștig salarial brut sau net, nominal sau real, medie sau mediană); - perioada și baza de comparație folosite sau omise; - sursa oficială unde se verifică (Institutul Național de Statistică, Eurostat, Banca Națională a României, Ministerul Finanțelor); - verdict prudent: corectă, corectă dar înșelătoare, greșită sau neverificabilă de tine. Nu inventa valori; dacă nu ai date actualizate, spune-o și arată-mi unde le caut. Aplică aceleași standarde tuturor vorbitorilor.
-
Un medic cunoscut recomandă un supliment într-un video: e real?
Am văzut un video în care un medic sau o vedetă cunoscută recomandă un supliment sau un tratament: [tema] Descrierea video-ului și unde l-am văzut: [descrie video-ul și pagina] Ajută-mă să verific: 1. Semne că video-ul poate fi un deepfake (buze nesincronizate, voce plată, clipit ciudat, sunet tăiat, pagină nouă cu nume schimbat). 2. Cum verific dacă persoana a spus asta: site-ul oficial sau paginile verificate ale persoanei, știri din presa serioasă, căutare inversă a unor cadre cu Google Lens sau TinEye. 3. De ce reclamele cu „medici celebri” pentru produse minune sunt o schemă frecventă. Nu cumpăra și nu da date de card pe baza unui astfel de video. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Anunț de închiriere: proprietarul cere avans fără vizionare
Vreau să închiriez o locuință și am găsit anunțul: [tema]. Anunțul și conversația: [lipește aici textul, fără date personale] Verifică: 1. Semnele unui anunț fals: preț mult sub piață, proprietar „plecat în străinătate”, cerere de avans înainte de vizionare, plată prin transfer în cont străin sau prin „platformă de rezervare” trimisă de el. 2. Cum verific: caut pozele cu Google Lens sau TinEye (pot fi copiate din alt anunț), cer vizionare și să văd actul de proprietate, nu plătesc nimic înainte de contract. 3. Verdictul tău prudent. Nu-mi sugera să trimit „o sumă mică” ca test.
-
„Distribuie înainte să fie șters!”: hoax viral sau adevăr
Am primit un mesaj viral: [tema] Textul complet: [lipește aici] Răspunde scurt: 1. Verdict prudent (adevărat, fals, hoax reciclat, neclar) și nivel de încredere. 2. Semnele de hoax (cere distribuirea, „de mâine Facebook face publice pozele”, „un prieten de la poliție”, fără dată, fără sursă). 3. Trei verificări rapide: Google Fact Check Explorer, comunicatele oficiale ale platformei sau instituției, căutarea unei fraze cu ghilimele. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate.
-
A spus cu adevărat persoana asta acest citat?
Circulă acest citat atribuit lui [persoana]: „[tema]”. Spune-mi cât de probabil e ca persoana să-l fi spus sau scris, ce semne arată un citat fals (stil modern atribuit unui autor vechi, nicio sursă precisă, prea „perfect” pentru rețele sociale) și cum îl verific: căutarea în opera sau declarațiile originale, cu ghilimele exacte. Nu confirma citatul fără o sursă precisă; dacă nu știi, spune clar.
-
Dovezile pentru și contra unei afirmații
Vreau să înțeleg ce spun dovezile despre afirmația: „[tema]”. Fă un rezumat echilibrat: 1. ce susțin cei care o consideră adevărată și pe ce se bazează; 2. ce susțin cei care o contestă și pe ce se bazează; 3. ce spune consensul specialiștilor, dacă există; 4. ce nu se știe încă. Diferențiază clar dovezile solide (studii, date oficiale) de opinii și anecdote. Dacă nu ai acces la internet sau la informații recente, spune asta clar la început. Nu inventa linkuri, articole, studii sau citate și dă un nivel de încredere (ridicat / mediu / scăzut) pentru fiecare concluzie. -
„Vine o nouă taxă” – e lege sau doar o propunere?
Circulă o postare care spune că [tema] (o taxă, un impozit sau o contribuție nouă). <postare> [lipește aici textul] </postare> Ajută-mă să înțeleg: 1. În ce stadiu poate fi o astfel de măsură: idee, proiect în dezbatere publică, lege adoptată, publicată în Monitorul Oficial, în vigoare. 2. Ce cuvinte din postare sugerează stadiul real. 3. Cum verific singur: legislatie.just.ro, Monitorul Oficial, site-ul Ministerului Finanțelor, pagina de transparență decizională a ministerului. 4. De la ce dată s-ar aplica și pe cine afectează, dacă textul spune. Nu ai acces sigur la legislația recentă: spune ce nu poți confirma și nu inventa numere de lege.
-
Ce drepturi am ca și consumator: retur, garanție, produs defect
Ești jurist specializat în protecția consumatorului. Am o situație legată de [tema] (retur pentru o comandă online, produs defect, garanție refuzată, serviciu neprestat). Situația: [descrie pe scurt, fără date personale] Fă un răspuns structurat: 1. Ce drepturi se aplică, în general, situației mele (dreptul de retragere pentru cumpărăturile la distanță, conformitatea produsului, garanția). 2. Ce condiții și termene trebuie verificate în textul oficial, cu mențiunea „de verificat pe legislatie.just.ro”. 3. Ce dovezi păstrez (factură, comandă, corespondență, fotografii). 4. Pașii: reclamație scrisă la vânzător, apoi ANPC, apoi alte căi, inclusiv soluționarea alternativă a litigiilor. 5. Ce nu poți stabili fără detalii. Nu inventa numere de lege sau termene sigure.
-
Analiza amănunțită a unei știri despre o decizie a Guvernului sau a Parlamentului
Ești analist de politici publice, neutru și atent la detalii. Am citit o știre despre [tema], publicată de [sursa] la [data publicării]: [lipește aici textul știrii] Fă un raport structurat: 1. Afirmațiile de fapt din știre, numerotate, separate de interpretări și comentarii. 2. Pentru fiecare: ce document oficial ar trebui să existe (hotărâre de Guvern, ordonanță, lege, proiect, comunicat) și unde îl caut (Monitorul Oficial, legislatie.just.ro, site-ul Guvernului, al ministerului sau al Parlamentului). 3. Distincția dintre ce e propus, ce e adoptat și ce e deja în vigoare. 4. Ce lipsește din știre și ce perspective nu apar. 5. Ce nu poți verifica tu și nivelul tău de încredere. Nu inventa numere de acte normative, date sau citate. Tratează la fel toate partidele.
-
Suplimentul care „vindecă” diabetul, artroza sau tensiunea
Am văzut o reclamă pentru un produs care promite: [tema] Textul reclamei și pagina: [lipește aici] Ești un farmacist critic. Spune-mi: 1. Semnele clasice ale unui produs-minune (vindecă multe boli, „fără efecte adverse”, ofertă limitată, recenzii identice, medici celebri fără confirmare). 2. Dacă un supliment are voie să pretindă că tratează o boală și ce înseamnă diferența dintre supliment și medicament. 3. Cum verific dacă substanța are dovezi (PubMed, Agenția Europeană a Medicamentului). 4. Riscurile: întârzierea tratamentului real, interacțiuni, bani pierduți. Nu da date de card pe pagini promovate astfel. Pentru boala respectivă, sfatul e să întrebi medicul. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Verificare rapidă a unei postări virale despre știință
Am văzut o postare care spune: [tema] Textul postării: [lipește aici] Răspunde scurt: 1. Verdict prudent (adevărat, exagerat, fals, neclar) și nivel de încredere. 2. Ce pare în neregulă (lipsă surse, legi ale fizicii încălcate, „NASA confirmă” fără link). 3. Trei verificări rapide: Google Fact Check Explorer, site-ul instituției citate, căutare a aceleiași știri în presa serioasă. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Captură de ecran cu o postare, un tweet sau o conversație: e reală?
Circulă o captură de ecran care arată că [tema]. Ce se vede în captură (cont, dată, text): [descrie sau copiază textul] Spune-mi rapid: 1. De ce o captură de ecran se falsifică ușor (generatoare de postări false, editarea paginii în browser). 2. Indicii de fals: font sau spațiere diferită, oră imposibilă, cont fără bifă, cifre de aprecieri ciudate. 3. Cum verific: caut postarea pe contul original, în Wayback Machine (web.archive.org) și în presa serioasă. Verdict prudent cu nivel de încredere.
-
Sursele date de AI există cu adevărat?
Un chatbot mi-a dat aceste surse pentru [tema]: [lista: titluri, autori, linkuri, DOI-uri, articole de lege] Pentru fiecare, spune-mi dacă o recunoști și cât de sigur ești, apoi arată-mi cum verific singur că există (Google Scholar, DOI, catalogul unei biblioteci, legislatie.just.ro, site-ul publicației). Nu confirma nimic doar pentru că arată credibil.
-
Am dat click sau am dat date. Ce fac acum?
Am dat click pe un link suspect și [am introdus date de card / parola / un cod primit prin SMS / nu am introdus nimic]. Linkul părea de la [banca, curierul, instituția]. Spune-mi, în ordinea urgenței, ce pași fac acum: banca (prin numărul de pe spatele cardului sau din aplicația oficială), schimbarea parolelor, verificarea tranzacțiilor, raportarea către Poliție și către Directoratul Național de Securitate Cibernetică (dnsc.ro). Fii calm și concret. -
Știre despre creșterea pensiilor sau a salariilor
Am văzut o știre că [tema] (de exemplu „pensiile cresc cu X% din ianuarie” sau „salariul minim ajunge la Y lei”). <stire> [lipește aici textul] </stire> Răspunde scurt: 1. E vorba de o decizie luată, de un anunț politic sau de o estimare? 2. Suma e brută sau netă? Procentul se aplică la tot sau doar la o parte? 3. Unde verific: Monitorul Oficial, site-ul Ministerului Muncii, Casa Națională de Pensii Publice, legislatie.just.ro. Dă un verdict prudent și spune clar dacă informația ar putea fi mai nouă decât ce știi tu.
-
Cifrele despre o taxă sau un impozit nou
Ești consultant fiscal care explică pe înțeles. Circulă informații despre o taxă sau un impozit legat de [tema] (cote, praguri, termene, cine plătește): [lipește aici textul] Fă un tabel cu fiecare cifră din text: - ce reprezintă (cotă, plafon, termen, valoare fixă); - cui i se aplică și de când; - unde se verifică (Codul fiscal pe legislatie.just.ro, ANAF, Ministerul Finanțelor, Monitorul Oficial); - verdict prudent: confirmat de tine, probabil corect, îndoielnic sau neverificabil. Atenție: regulile fiscale se schimbă des, iar informațiile tale pot fi vechi. Nu inventa cote sau praguri și spune-mi când trebuie să întreb un specialist.
-
Cât de mult contează un sondaj de opinie
Ești statistician care explică pe înțeles, neutru politic. Am văzut un sondaj despre [tema]: [lipește aici rezultatele și ce scrie despre metodologie] Spune-mi rapid: - ce date lipsesc ca să-l pot judeca (cine l-a făcut și cine l-a plătit, perioada, numărul de persoane, metoda, marja de eroare); - dacă diferențele dintre candidați sunt mai mici decât marja de eroare; - 2 lucruri de verificat: dacă institutul are istoric public și dacă alte sondaje din aceeași perioadă arată ceva asemănător. Tratează la fel sondajele favorabile oricărei tabere și nu inventa rezultatele altor sondaje.
-
„Crește riscul cu 50%”: risc relativ sau risc absolut
Ești un statistician medical care explică pe înțeles. Am citit că [tema], de exemplu „crește riscul cu X%”. Textul complet: [lipește aici textul] 1. Explică diferența dintre risc relativ și risc absolut pe exemplul meu. 2. Dacă textul dă datele, calculează riscul absolut; dacă nu, arată-mi ce cifre îmi lipsesc. 3. Spune-mi dacă e vorba de corelație sau de cauzalitate. 4. Reformulează afirmația corect, într-o propoziție. Nu inventa cifre pe care nu le ai. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Ofertă de angajare prea bună: e reală?
Am primit sau am găsit o ofertă de muncă: [tema] (lucru de acasă, job în străinătate, „sarcini simple bine plătite”). <anunt> [lipește aici anunțul sau mesajul] </anunt> Spune-mi: 1. Semnele de alarmă: salariu nerealist, fără interviu, taxă de înscriere, de „formare” sau de transport, cerere de copii după acte sau de date bancare de la început. 2. Cum verific angajatorul: firma există în registrele publice, are site și adresă reale, anunțul apare și pe pagina oficială a firmei. 3. Pentru joburi în străinătate: informațiile de pe site-ul Ministerului Muncii și al Ministerului Afacerilor Externe despre munca în străinătate. Dă un verdict prudent, cu nivel de încredere.
-
Mesaj vocal sau apel cu vocea unei rude care cere bani
Am primit un mesaj vocal sau un apel în care o voce care seamănă cu a unei rude sau a unui prieten spune: [tema] Spune-mi rapid: 1. Cum funcționează clonarea vocii cu AI și de ce câteva secunde de înregistrare pot fi de ajuns. 2. Semnele de alarmă (urgență, cerere de bani, „nu spune nimănui”, număr nou). 3. Ce fac: închid și sun persoana la numărul ei cunoscut; stabilim în familie o întrebare sau un cuvânt de verificare. Nu da niciodată parole, coduri primite prin SMS sau date de card, nu da click pe linkurile din mesaj și nu răspunde la el; contactează instituția sau firma pe canalele oficiale găsite singur, nu pe cele din mesaj. -
Raport complet despre o știre economică
Ești un verificator de fapte specializat în economie. Analizează știrea de mai jos despre [tema]. <stire> [lipește aici textul știrii] </stire> Sursa: [sursa], publicată pe [data publicării]. Fă un raport structurat: 1. Lista afirmațiilor verificabile, numerotate (cifre, date, cauze, consecințe). 2. Pentru fiecare: ce o susține, ce o contrazice, ce sursă primară ar confirma-o (INS, Eurostat, BNR, Monitorul Oficial, site-ul ministerului). 3. Unde titlul spune mai mult decât textul. 4. Ce nu se poate stabili din ce am dat. 5. Un nivel de încredere (scăzut, mediu, ridicat) pentru fiecare afirmație. Nu inventa linkuri, rapoarte sau citate; dacă nu poți verifica ceva, spune.
-
Citat atribuit unui scriitor sau istoric român: găsește sursa
Ești filolog și istoric care verifică citate atribuite personalităților românești (de exemplu Eminescu, Iorga, Caragiale, Cantemir). Circulă citatul: „[lipește aici citatul]” – atribuit lui [persoana], despre [tema] Fă un raport structurat: 1. Dacă stilul, vocabularul și ideile se potrivesc cu epoca și cu autorul. 2. Unde ar trebui să apară (opere, articole de presă, discursuri, corespondență) și cum caut în edițiile critice sau în bibliotecile digitale. 3. Dacă citatul e real, dar trunchiat sau scos din context, ce ar putea însemna în contextul complet. 4. Dacă e folosit astăzi pentru un mesaj politic sau comercial. 5. Verdict prudent și ce nu poți stabili. Nu inventa volume, pagini sau ediții.
-
„De mâine e obligatoriu...”: verifică data și obligația
Ești jurist care explică simplu. Am auzit că de la o anumită dată devine obligatoriu [tema] (de exemplu un echipament în mașină, o declarație, o înscriere, un document). [lipește aici mesajul sau știrea] Spune-mi: - ce întrebări trebuie să-mi pun: cine e obligat, de când, ce sancțiune există, sunt excepții sau perioade de tranziție; - unde verific: legislatie.just.ro, Monitorul Oficial, site-ul instituției care controlează (de exemplu ANAF, Poliția, primăria); - un verdict prudent, cu nivel de încredere. Nu-mi da date de intrare în vigoare sau sume din memorie ca sigure.
-
Chiar a spus politicianul acest citat?
Ești verificator de citate, strict neutru politic. Circulă citatul acesta despre [tema], atribuit unui politician: „[lipește aici citatul]” – atribuit lui [persoana] Spune-mi pe scurt: - dacă îl recunoști dintr-o sursă sigură (discurs, interviu, stenogramă) sau nu; - semne că poate fi fals ori deformat (formulare prea perfectă, lipsa datei și a locului, apare doar în imagini cu text); - cum îl caut: ghilimele în motorul de căutare, Google Fact Check Explorer, stenogramele Parlamentului, contul oficial al persoanei. Dacă nu știi, spune „nu pot confirma”. Nu inventa o sursă.
-
O postare susține că au fost fraudate alegerile: cum o verific
Ești specialist în procese electorale, strict neutru. Circulă o afirmație despre fraude la alegeri: [tema]. [lipește aici postarea sau mesajul] Ajută-mă să o evaluez calm: 1. Ce anume se afirmă (voturi furate, buletine, procese-verbale, numărătoare, liste electorale) și ce dovezi aduce postarea. 2. Cum funcționează, în general, etapa respectivă a procesului electoral și cine o supraveghează (birourile electorale, observatorii, reprezentanții partidelor). 3. Unde verific: Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă, procesele-verbale publicate, deciziile instanțelor sau ale Curții Constituționale. 4. Ce ar fi o dovadă solidă și ce e doar o bănuială. Aplică aceleași criterii indiferent ce tabără ar fi avantajată. Spune clar ce nu poți ști fără date actuale și nu inventa cifre sau decizii.
-
Am primit un sfat de sănătate de la un AI: cât de sigur e
Am întrebat un asistent AI despre [tema] și am primit acest răspuns: [lipește aici răspunsul AI-ului] Ești un verificator critic. Analizează: 1. Ce afirmații sunt general acceptate în medicină și ce afirmații sunt nesigure sau greșite. 2. Ce lipsește (contraindicații, interacțiuni, când trebuie mers la medic). 3. Dacă răspunsul citează studii sau surse, ce trebuie verificat că există. Tabel: afirmație | verdict | nivel de încredere | cum verific. Și tu poți greși: spune-mi clar ce nu poți verifica. Nu înlocuiești medicul.
-
Analiză completă a unui mesaj suspect
Ești un specialist în securitate cibernetică care explică pe înțelesul tuturor. Analizează mesajul de mai jos, primit pe [canalul: SMS, e-mail, WhatsApp, Messenger], despre [tema]. <mesaj> [lipește aici textul, inclusiv adresa expeditorului; înlocuiește datele tale personale cu „X”] </mesaj> Fă un raport: 1. Cine pretinde că trimite mesajul și ce vrea să fac. 2. Semnele de alarmă, fiecare explicat (expeditor, link, ton, urgență, cerere de date). 3. Ce elemente par legitime și de ce asta nu e suficient. 4. Verdict cu nivel de încredere. 5. Pași concreți: cum contactez instituția pe canale oficiale găsite independent, cum raportez la DNSC (dnsc.ro), ce fac dacă am dat deja date. Nu poți deschide linkul și nu poți verifica expeditorul; spune clar asta.
-
Ce spune știința despre o afirmație despre climă
Ești un climatolog care explică echilibrat și clar. Afirmația: [tema] Raport structurat: 1. Afirmația, despărțită în părțile ei. 2. Ce susțin dovezile și rapoartele de sinteză (IPCC, Copernicus) pentru fiecare parte. 3. Ce argumente se aduc contra și cum sunt evaluate în literatura științifică. 4. Unde există incertitudine reală (de exemplu efecte regionale, ritmul schimbărilor). 5. Verdict cu nivel de încredere. Diferențiază faptele științifice de opțiunile politice, fără să iei partea vreunei tabere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. -
Site care imită o bancă, un magazin sau o instituție
Am ajuns pe un site care pare să fie al [numele firmei sau instituției]: [linkul, scris fără să-l deschid din nou] Cum am ajuns pe el: [reclamă, SMS, e-mail, căutare] Spune-mi rapid: 1. Ce verific la adresă (domeniu scris greșit, litere înlocuite, subdomenii înșelătoare, terminații neobișnuite). 2. Alte semne: site nou, oferte prea bune, lipsa datelor firmei, cerere de date de card sau coduri. 3. Cum ajung la site-ul real: scriu singur adresa sau folosesc aplicația oficială. Nu da niciodată parole, coduri primite prin SMS sau date de card, nu da click pe linkurile din mesaj și nu răspunde la el; contactează instituția sau firma pe canalele oficiale găsite singur, nu pe cele din mesaj.
-
Analiză detaliată a unei fotografii virale
Îți atașez o fotografie care circulă cu afirmația „[tema]”. (Dacă nu poți vedea imagini, îți descriu: [descrierea].) Analizează metodic: 1. ce se vede de fapt, fără interpretări; 2. indicii despre loc și timp (clădiri, semne, vreme, haine, mașini, limbă); 3. posibile urme de editare sau de generare cu AI; 4. ce ar trebui să găsesc la căutarea inversă ca să confirm sau să infirm afirmația. Separă clar ce observi de ce presupui. Nu trage concluzii sigure doar din aspect.
-
Este acest site de încredere?
Am găsit informații despre [domeniul] pe acest site: [numele site-ului și adresa]. Dă-mi o listă scurtă de verificat în 5 minute: cine e în spate (pagina „Despre noi”, impressum), cine semnează articolele, dacă citează surse, de când există domeniul, dacă vinde ceva sau are reclame agresive, ce spun alte surse despre el. Dacă nu poți accesa site-ul, spune asta și explică doar ce să verific eu.
-
Statistica e prezentată corect sau înșelător?
Analizează această statistică despre [domeniul]: „[tema]”. Unde a apărut și cu ce grafic sau context: [context] Verifică dacă: - se confundă procentele cu punctele procentuale; - se compară perioade sau grupuri care nu se pot compara; - lipsește numărul total (baza de calcul); - e vorba de corelație prezentată drept cauză; - graficul are axa trunchiată sau scale înșelătoare. Explică fiecare problemă găsită și cum ar arăta o prezentare corectă.
-
Găsește drumul până la sursa originală
Am găsit această informație despre [domeniul], preluată de mai multe pagini: „[tema]”. Ajută-mă să găsesc sursa originală: 1. ce fel de sursă ar fi trebuit să publice prima dată informația (instituție, studiu, comunicat, agenție de presă); 2. ce cuvinte cheie și ce căutări să fac; 3. cum recunosc o preluare care a schimbat sensul față de original. Dacă nu ai acces la internet sau la informații recente, spune asta clar la început. Nu inventa linkuri, articole, studii sau citate și dă un nivel de încredere (ridicat / mediu / scăzut) pentru fiecare concluzie.
-
De ce s-a scumpit? Cauze reale, nu doar vinovați
Ești un economist imparțial. Vreau să înțeleg de ce [tema] (s-a scumpit un produs, energia, chiriile). Fă un raport echilibrat: 1. Explicațiile posibile: costuri de producție, taxe, curs valutar, cerere, reglementări, situația din alte țări. 2. Pentru fiecare: ce date ar susține-o și unde le găsesc (INS, Eurostat, BNR, autoritățile de reglementare). 3. Explicațiile care circulă pe rețele și dacă au dovezi. 4. Ce nu se poate stabili cu datele disponibile. 5. Un nivel de încredere pentru concluzie. Nu da vina pe o tabără politică fără dovezi; verifică toate explicațiile la fel. -
Verifică ce mi-a spus un AI despre un eveniment istoric
Ești istoric care verifică răspunsuri generate de AI. Am întrebat un asistent AI despre [tema] și am primit: [lipește aici răspunsul] Fă un raport structurat: 1. Afirmațiile de fapt, numerotate (date, nume, locuri, cifre, cauze). 2. Pentru fiecare: probabil corectă, discutabilă, probabil greșită sau neverificabilă, cu motivul. 3. Cărțile, articolele sau citatele menționate: pot fi inventate? Marchează-le „de verificat”. 4. Interpretări prezentate ca fapte sigure, deși istoricii le discută. 5. Ce surse folosesc ca să verific (manuale, lucrări de specialitate, Google Scholar). Spune clar că și tu poți greși.
-
SMS cu amendă, rovinietă sau taxă neplătită și link de plată
Ești specialist în fraude online. Am primit un SMS că am o amendă, o rovinietă expirată sau o taxă neplătită legată de [tema], cu un link de plată: [lipește aici mesajul, fără date personale] Spune-mi: - semnele de înșelătorie din mesaj (link scurtat sau domeniu ciudat, sumă mică urgentă, amenințare cu dublarea amenzii); - ce nu fac: nu dau click, nu introduc datele cardului, nu dau codul primit prin SMS; - cum verific singur, pe site-ul oficial al instituției găsit independent; - ce fac dacă am introdus deja datele cardului (sun la bancă pe numărul de pe spatele cardului, blochez cardul) și unde raportez (dnsc.ro).
-
Un video cu un candidat pare fals: verific dacă e deepfake
Ești expert în verificarea materialelor video, neutru politic. Circulă un clip în care un politician pare să spună sau să facă ceva legat de [tema]. Descrierea clipului: [descrie clipul sau lipește transcrierea] Unde l-am văzut: [platforma, contul] Fă o analiză structurată: 1. Semne tehnice de deepfake sau montaj: buze nesincronizate, voce metalică, clipit nefiresc, margini ale feței, tăieturi bruște, sunet care nu se potrivește cu încăperea. 2. Semne de context: contul care l-a publicat primul, data, dacă presa sau contul oficial al persoanei l-au preluat. 3. Pașii mei: capturi din cadre-cheie și căutare inversă (Google Lens, TinEye), căutarea înregistrării originale, Google Fact Check Explorer. 4. Ce nu se poate stabili doar din descriere. Dă un nivel de încredere și aplică aceleași criterii oricare ar fi politicianul.
-
Ce spun dovezile despre un supliment
Ești un farmacolog care evaluează dovezile științifice. Suplimentul sau substanța: [tema] Ce se spune că face: [efectul promis] Fă un raport structurat: 1. Afirmațiile, separate una câte una. 2. Pentru fiecare: ce tip de dovezi există (studii pe oameni, meta-analize, doar pe animale) și ce arată. 3. Efecte adverse și interacțiuni cunoscute, în general. 4. Ce nu se știe încă. 5. Verdict pentru fiecare afirmație, cu nivel de încredere. Spune-mi ce termeni să caut pe PubMed și Google Scholar. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. Nu îmi recomanda doze; pentru asta întreb medicul sau farmacistul.
-
Vând ceva online și „cumpărătorul” îmi trimite un link de plată
Vând un obiect pe o platformă de anunțuri, iar un cumpărător mi-a scris: [tema]. <conversatie> [lipește aici mesajele; înlocuiește linkul cu „LINK”] </conversatie> Spune-mi scurt: 1. De ce un link prin care „primesc banii” și care cere datele cardului e o înșelătorie frecventă. 2. Ce nu fac: nu introduc datele cardului, codurile primite prin SMS sau parola de internet banking. 3. Cum vând în siguranță: plata prin sistemul oficial al platformei, predare personală, ramburs.
-
Verifică o explicație științifică primită de la AI
Am primit de la un asistent AI această explicație despre [tema]: [lipește aici răspunsul] Ești un verificator științific critic: 1. Separă afirmațiile și spune pentru fiecare dacă e corectă, simplificată excesiv, greșită sau nesigură. 2. Verifică formulele, unitățile și cifrele. 3. Spune-mi ce ar fi putut fi „halucinat” (date, nume de cercetători, studii). Tabel: afirmație | verdict | încredere | cum verific. Și tu poți greși; spune clar ce nu poți verifica.
-
Verifică un răspuns tehnic primit de la un AI
Am întrebat un asistent AI despre [tema] și am primit: [lipește aici răspunsul] Ești un verificator tehnic critic: 1. Separă afirmațiile și spune pentru fiecare dacă e corectă, depășită, greșită sau nesigură. 2. Atenție la funcții, setări sau opțiuni care poate nu există ori au fost schimbate între timp. 3. Ce pași ar putea fi riscanți (șterg date, dezactivez protecții, rulez comenzi necunoscute). Tabel: afirmație | verdict | încredere | cum verific (documentația oficială, centrul de ajutor). Și tu poți greși; spune ce nu poți verifica.
-
Poza cu bonul sau eticheta de preț e reală?
Circulă o fotografie cu un bon de casă sau o etichetă de preț care ar arăta că [tema]. Descrierea pozei: [descrie ce se vede: magazin, produs, preț, dată, oraș] Unde am văzut-o: [linkul sau rețeaua] Spune-mi: 1. Ce detalii din poză merită verificate (data de pe bon, moneda, cantitatea, promoția, magazinul). 2. Dacă poza poate fi veche, din altă țară sau scoasă din context. 3. Cum caut originalul cu Google Lens sau TinEye și cum compar cu prețurile actuale de pe site-ul magazinului. Nu poți vedea imaginea dacă nu o încarc; dacă o încarc, spune ce poți și ce nu poți deduce din ea.
-
„Ce nu ne-au învățat la școală”: istoria ascunsă din postări
Ești istoric care analizează teoriile alternative cu calm și respect pentru cititor. Am văzut o postare sau un clip care susține că istoria oficială ascunde ceva despre [tema]: [lipește aici textul sau transcrierea] Analizează structurat: 1. Afirmațiile concrete, separate de retorică („ni se ascunde”, „istoricii mint”). 2. Ce dovezi ar fi necesare pentru fiecare și dacă postarea le aduce (documente, descoperiri arheologice, surse din epocă). 3. Ce spun istoricii de specialitate, cu mențiunea că poate exista dezbatere reală. 4. Partea de adevăr, dacă există, din care s-a construit mitul. 5. Cum verific singur: cărți de specialitate, articole pe Google Scholar, muzee și instituții de cercetare. Nu ridiculiza și nu inventa surse. Spune ce nu poți stabili.
-
„Citație” sau „dosar penal” primit pe e-mail
Ești specialist în fraude informatice și în proceduri judiciare. Am primit un e-mail care pare o citație, o convocare de la Poliție, Parchet sau o instanță sau o amenințare cu dosar penal, legat de [tema]: [lipește aici textul, fără date personale] Analizează structurat: 1. Semnele de fals: adresa expeditorului, sigle copiate, greșeli, cerere de plată sau de răspuns rapid, atașamente sau linkuri. 2. Cum comunică de obicei instituțiile judiciare și de ce o cerere de bani prin e-mail e un semnal de alarmă. 3. Ce nu fac: nu deschid atașamente, nu răspund, nu plătesc, nu trimit acte de identitate. 4. Cum verific: contactez instituția prin datele găsite singur pe site-ul ei oficial; verific dosarele pe portalul instanțelor. 5. Unde raportez: Poliția și dnsc.ro. Nu da numere de telefon.
-
Titlul spune „X a declarat că...”: chiar a spus asta?
Ești verificator de informații, neutru politic. Am văzut un titlu care spune că un politician a declarat ceva despre [tema]: Titlul: [lipește aici titlul] Textul articolului: [lipește aici textul, dacă îl ai] Spune-mi: - dacă articolul conține declarația exactă sau doar o parafrază ori o interpretare a jurnalistului; - dacă titlul exagerează față de ce scrie în text; - unde găsesc declarația originală (înregistrarea video completă, stenograma ședinței, comunicatul oficial, contul oficial al persoanei). Dă un verdict prudent, cu nivel de încredere. Nu completa singur declarația și nu inventa citate.
-
„Au descoperit leacul pentru...”: cât de reală e descoperirea
Ești un medic cercetător care explică publicului știrile despre „descoperiri revoluționare”. Știrea spune: [tema] Sursa știrii: [sursa sau linkul] Explică-mi: 1. În ce etapă ar fi descoperirea (laborator, animale, studii clinice de fază 1, 2 sau 3, aprobare). 2. Cât durează de obicei până când un tratament ajunge la pacienți și de ce multe nu ajung deloc. 3. Ce ar trebui să existe ca să fie reală (publicare științifică, evaluare a Agenției Europene a Medicamentului). 4. Ce cuvinte din știre sunt exagerate. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. Dă un nivel de încredere și pașii prin care verific singur.
-
„Statul dă bani / vouchere tuturor, înscrie-te aici”
Am văzut o postare sau am primit un mesaj că [tema] (un ajutor, un voucher, o compensație de la stat) și că trebuie să mă înscriu printr-un link. <mesaj> [lipește aici textul; înlocuiește linkul cu „LINK”] </mesaj> Spune-mi: 1. Dacă programul descris pare să existe sau dacă e o momeală pentru date personale. 2. Cum verific: caut programul pe site-ul ministerului care l-ar administra și în Monitorul Oficial, nu prin linkul primit. 3. Semnele de alarmă: link care nu e pe un domeniu oficial, cerere de date de card, termen foarte scurt. Nu poți verifica dacă programul e activ acum; spune asta.
-
Citat atribuit lui Einstein, Tesla sau altui savant
Circulă un citat atribuit lui [numele savantului]: [tema] Spune-mi rapid: 1. Dacă știi că savantul a spus sau a scris asta și unde; dacă nu știi, spune clar. 2. Semne de atribuire falsă (stil modern, motivațional, fără sursă primară, apare doar pe site-uri de citate). 3. Cum verific: căutare cu ghilimele, colecțiile documentate de citate, Google Fact Check Explorer. Nu inventa sursa citatului. Verdict prudent cu nivel de încredere.
-
Reclamă cu o vedetă care promovează o platformă de investiții sau criptomonede
Am văzut o reclamă sau un articol în care o persoană cunoscută promovează o platformă care promite câștiguri mari: [tema] Descrierea reclamei și unde am văzut-o: [descrie] 1. Semnele acestei scheme frecvente (articol care imită un site de știri, interviu inventat, video deepfake, „investește doar puțin”, consultant care te sună). 2. Cum verific dacă vedeta a spus asta (paginile ei oficiale, presa serioasă, Google Fact Check Explorer). 3. Ce nu fac: nu las datele de contact, nu instalez aplicații de control de la distanță, nu trimit bani. Nu îți dau sfaturi de investiții; te ajut doar să recunoști semnele. Nu da niciodată parole, coduri primite prin SMS sau date de card, nu da click pe linkurile din mesaj și nu răspunde la el; contactează instituția sau firma pe canalele oficiale găsite singur, nu pe cele din mesaj.
-
Ce se știe sigur despre subiect?
În 5–8 rânduri: ce se știe sigur, ce e încă discutat și ce e mit despre [tema], în domeniul [domeniul]? Încheie cu 2 surse de tip instituțional unde pot citi mai mult (fără linkuri inventate; numește doar instituția sau tipul sursei). Dacă subiectul e controversat, prezintă pozițiile echilibrat.
-
Titlul spune același lucru ca articolul?
Am un articol despre [tema]. Titlul este: „[titlul]”. Textul articolului: [lipește textul] Compară titlul cu ce spune de fapt articolul. Spune-mi dacă titlul exagerează, simplifică sau schimbă sensul, și cum ar suna un titlu corect, fără senzațional. Răspunde scurt.
-
Am pierdut bani și cineva promite că îi „recuperează”
Am pierdut bani într-o investiție online, iar acum mă contactează cineva care promite recuperarea lor: [tema]. Mesajul primit: [lipește aici, fără datele mele personale] Spune-mi scurt: 1. De ce ofertele de „recuperare a fondurilor” sunt adesea a doua înșelătorie. 2. Ce nu fac: nu plătesc taxe în avans, nu dau date de card, coduri sau acces la telefon. 3. Ce fac: păstrez dovezile, anunț banca prin canalele oficiale, depun plângere la Poliție, raportez la DNSC (dnsc.ro).
-
Fotografie „istorică” colorizată sau generată cu AI
Ești specialist în imagini istorice și în imagini generate cu AI. Am văzut o fotografie impresionantă despre [tema], prezentată ca imagine reală din epocă. Descrierea ei: [descrie imaginea și textul care o însoțește] Spune-mi: - semne de imagine generată cu AI (mâini, text ilizibil, fețe prea netede, detalii care se topesc unele în altele, iluminare de studio); - semne de colorizare sau de restaurare care schimbă aspectul original; - cum caut originalul cu Google Lens sau TinEye. Dacă nu poți vedea imaginea, spune-mi ce detalii să-ți descriu.
-
Verifică pe puncte un răspuns AI despre drepturile tale
Ești jurist care verifică răspunsuri juridice. Am întrebat un AI despre [tema] și am primit: [lipește aici răspunsul] Fă un raport structurat: 1. Afirmațiile juridice din răspuns, numerotate. 2. Pentru fiecare: pare corectă, prea generală, posibil depășită sau posibil greșită, cu motivul. 3. Ce sursă oficială trebuie consultată pentru fiecare (legislatie.just.ro, ANAF, ANPC, Inspecția Muncii, instanța sau primăria). 4. Ce excepții sau condiții lipsesc. 5. Ce nu poți verifica și când am nevoie de un avocat. Spune clar că și tu poți greși și că informațiile tale pot fi vechi. Nu inventa trimiteri legale.
-
Un site de știri politice pe care nu-l cunosc: e de încredere?
Ești specialist în evaluarea surselor media, neutru politic. Am dat de un site care publică știri despre [tema]: [linkul]. Fă-mi o listă de verificare structurată: 1. Transparență: există date despre proprietar, redacție, adresă, contact, politică editorială? 2. Istoric: de când există domeniul (Wayback Machine), dacă și-a schimbat numele. 3. Conținut: semnează articolele cineva, citează documente, corectează greșelile, separă știrile de opinii? 4. Semne de manipulare: titluri alarmiste, lipsa surselor, aceleași texte copiate pe multe site-uri, reclame agresive. 5. Cum verific dacă alte redacții au relatat aceleași fapte. Nu-mi da un verdict despre site din memorie; dacă nu îl poți accesa, spune asta. Judecă după criterii, nu după orientarea politică.
-
Mesaj că „votul tău a fost anulat” sau că trebuie să te înscrii pe o listă
Ești specialist în securitate informatică și proceduri electorale. Am primit un SMS, un e-mail sau un mesaj pe WhatsApp despre [tema] (vot anulat, înscriere obligatorie, schimbarea secției, vot online): [lipește aici mesajul, fără date personale] Spune-mi: - semnele de înșelătorie sau dezinformare din mesaj (urgență, link scurtat, cerere de CNP, date de card sau cod primit prin SMS); - ce NU fac: nu dau click, nu răspund, nu trimit date sau coduri; - cum verific pe canalele oficiale găsite de mine: Autoritatea Electorală Permanentă, primăria; - unde raportez: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (dnsc.ro) și platforma pe care am primit mesajul. Fii prudent și clar.
-
Povestea virală de pe Facebook s-a întâmplat cu adevărat?
Ești un verificator de fapte. Pe Facebook circulă o poveste emoționantă sau revoltătoare despre [tema]. <postare> [lipește aici textul și descrie pozele] </postare> Cine a postat-o și când: [sursa, data publicării] Fă un raport: 1. Afirmațiile verificabile din poveste (nume, loc, dată, instituție, cifre). 2. Ce le susține și ce le contrazice; dacă există relatări în presă sau comunicate oficiale. 3. Semne de poveste reciclată, inventată sau adaptată la România (pozele pot fi din alt loc: Google Lens, TinEye). 4. Ce nu se poate stabili. 5. Verdict cu nivel de încredere și pașii prin care verific singur. Nu inventa articole sau surse care să confirme povestea.
-
„Urmează un cutremur mare în România pe data de...”
Circulă o „predicție” despre un cutremur în România: [tema] Sursa: [sursa sau mesajul] Ești un seismolog care explică publicului: 1. Dacă se pot prezice cutremurele cu dată și loc, după cunoștințele științifice actuale. 2. Ce se poate estima de fapt (zone de risc, probabilități pe termen lung). 3. Unde găsesc informații oficiale: Institutul Național pentru Fizica Pământului (infp.ro) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. 4. Ce e util de făcut în loc de panică: pregătirea recomandată de autorități. Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Aplicație falsă: de bancă, de curierat sau „de investiții”
Mi s-a cerut să instalez o aplicație: [tema] Cum am primit cererea și de unde ar trebui să o descarc: [descrie] 1. Cum verific că aplicația e cea oficială (dezvoltatorul, numărul de descărcări, recenziile, linkul de pe site-ul oficial al firmei). 2. De ce nu instalez aplicații din fișiere primite prin mesaj și nu dau permisiuni de accesibilitate sau de control de la distanță. 3. Ce fac dacă am instalat-o deja (deconectez internetul, o dezinstalez, schimb parolele de pe alt dispozitiv, anunț banca pe canalele oficiale). Nu da niciodată parole, coduri primite prin SMS sau date de card, nu da click pe linkurile din mesaj și nu răspunde la el; contactează instituția sau firma pe canalele oficiale găsite singur, nu pe cele din mesaj.
-
Graficul viral despre economie spune adevărul?
Ești un analist de date care recunoaște graficele înșelătoare. Am primit un grafic despre [tema]. [încarcă graficul sau descrie: titlul, axele, perioada, sursa scrisă jos] Analizează: 1. Ce arată graficul de fapt și ce concluzie vrea să sugereze. 2. Trucuri posibile: axa care nu pornește de la zero, perioadă aleasă convenabil, valori nominale în loc de reale, țări comparate nepotrivit. 3. Sursa menționată: există, se potrivește cu ce știi despre datele INS, Eurostat sau BNR? 4. Cum refac singur graficul din datele oficiale (ce tabel caut pe insse.ro sau pe Eurostat). Spune ce nu poți verifica și nu inventa valori.
-
„Pe vremea lui X trăiam mai bine”: verifică cifrele comparației
Ești istoric economic, neutru. Circulă o comparație între trecut și prezent despre [tema] (salarii, prețuri, locuințe, producție, datorie externă): [lipește aici afirmația] Analizează structurat: 1. Ce cifre se compară și dacă sunt comparabile (monede diferite, denominare, prețuri stabilite de stat, lipsuri de pe piață). 2. Ce surse există pentru perioada veche și cât de credibile sunt statisticile din epocă. 3. Unde caut datele actuale (Institutul Național de Statistică, Eurostat, Banca Națională a României). 4. Ce lipsește din comparație (calitatea vieții, libertăți, acces real la bunuri). 5. Verdict prudent, cu nivel de încredere. Nu inventa valori. Prezintă echilibrat, fără a idealiza sau demoniza o epocă.
-
Ce spune legea despre situația mea: găsesc textul exact
Ești jurist care îndrumă pe înțeles. Vreau să știu ce prevede legea despre [tema]. Situația mea pe scurt: [descrie, fără date personale] Spune-mi: - ce domeniu de drept e implicat și ce act ar putea reglementa situația; - cuvintele-cheie cu care caut pe legislatie.just.ro; - ce instituție poate lămuri sau rezolva problema (de exemplu ANPC, Inspecția Muncii, ANAF, primăria, instanța). Nu da un sfat definitiv, nu inventa articole și spune-mi când am nevoie de un avocat.
-
Știre despre amenzi noi sau mai mari: ce e real
Ești jurist specializat în contravenții. O știre sau o postare spune că s-au introdus amenzi noi ori mai mari pentru [tema]: [lipește aici textul] Analizează structurat: 1. Fapta exactă sancționată și cine poate aplica amenda. 2. Valorile anunțate: e un interval, o sumă fixă, puncte de penalizare, alte sancțiuni (suspendare, confiscare)? 3. Dacă e posibilitatea de a plăti jumătate din minim în termenul legal și dacă știrea o menționează. 4. Ce act normativ ar trebui să existe și unde îl caut (legislatie.just.ro, Monitorul Oficial). 5. Ce poate fi exagerat sau confundat (proiect cu lege adoptată, alt tip de faptă). Nu inventa sume, numere de articole sau de lege. Spune unde nu ești sigur.
-
Declarație tăiată sau scoasă din context
Ești jurnalist de verificare, neutru politic. Cred că o declarație despre [tema] a fost scoasă din context. Fragmentul care circulă: [lipește aici textul sau transcrierea] Ce știu despre contextul original: [interviu, dezbatere, ședință, data] Ajută-mă: 1. Ce întrebări trebuie să-mi pun despre ce s-a spus înainte și după fragment. 2. Unde găsesc materialul complet (înregistrarea integrală, stenograma, transcrierea publicată de instituție). 3. Cum compar fragmentul cu întregul: s-a schimbat sensul, s-a omis o negație, o condiție, o ironie? 4. Un verdict prudent după ce îmi spui ce să verific. Nu presupune intenții. Folosește aceleași criterii oricare ar fi vorbitorul.
-
Este de încredere site-ul acesta de sănătate?
Ești un bibliotecar medical care evaluează surse de informare. Site-ul: [linkul sau numele site-ului] Articolul care m-a interesat: [tema] Evaluează după aceste criterii: 1. Cine scrie (autor cu nume și pregătire medicală?) și cine deține site-ul. 2. Dacă articolele citează surse verificabile și au dată. 3. Dacă site-ul vinde produse pe care le laudă în articole. 4. Ton: echilibrat sau alarmist, „ce nu vor medicii să știi”. Concluzie: de încredere / cu rezerve / de evitat, cu nivel de încredere. Spune-mi cum verific singur, inclusiv istoricul site-ului în Wayback Machine (web.archive.org). Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Poza e de acum sau e veche, din alt loc?
Circulă o fotografie care ar arăta [tema] (o coadă, un accident, o inundație, o scenă din orașul meu). Descrierea pozei: [descrie ce se vede] / [încarcă imaginea] Unde am văzut-o și cu ce text: [linkul sau descrierea postării] Spune-mi: 1. Ce detalii din imagine pot arăta locul și perioada (indicatoare, limbă, mașini, vreme, haine). 2. Cum caut originalul: Google Lens, TinEye, căutare după cuvinte cheie cu dată. 3. Verdictul tău prudent. Spune ce nu poți deduce din imagine și nu ghici locul cu siguranță falsă.
-
Recenziile unui magazin sau ale unui loc sunt reale?
Vreau să cumpăr de la sau să merg la [tema] (un magazin online, un service, o pensiune, un restaurant) și recenziile mi se par suspecte. Câteva recenzii: [lipește aici 5–10 recenzii, bune și rele] Spune-mi scurt: 1. Semnele recenziilor false: multe postate în aceleași zile, formulări generice, conturi fără alte recenzii, doar note maxime. 2. Ce spun recenziile negative și dacă se repetă aceleași probleme. 3. Unde mai verific: alte platforme, datele firmei, vechimea site-ului în Wayback Machine. Dă o apreciere prudentă, nu un verdict sigur.
-
Imagini cu inundații, incendii sau furtuni: de când și de unde sunt
Circulă o imagine sau un video cu un dezastru natural, prezentat ca fiind [tema]. Descrierea și unde l-am găsit: [descrie] Spune-mi rapid: 1. Cum verific dacă imaginea e veche sau din altă țară (căutare inversă cu Google Lens și TinEye, cadre din video). 2. Ce indicii din imagine ajută (vegetație, clădiri, plăcuțe, limbă, vreme). 3. Unde găsesc informații oficiale despre evenimentul real (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, presa serioasă). Verdict prudent cu nivel de încredere.
-
Analiză amănunțită a unui e-mail suspect
Ești un specialist în securitate cibernetică. Am primit un e-mail suspect: [tema] Expeditorul afișat, subiectul și textul (fără datele mele personale): [lipește aici] Analizează: 1. Adresa expeditorului față de numele afișat și domeniul firmei reale. 2. Tonul și cererea (urgență, amenințare, premiu, factură neașteptată). 3. Linkurile și atașamentele: de ce nu le deschid și cum văd adresa reală fără să dau click. 4. Ce tip de înșelătorie pare să fie. 5. Ce fac: raportez mesajul ca phishing, îl șterg, verific contul meu intrând singur pe site. Verdict cu nivel de încredere. Nu da niciodată parole, coduri primite prin SMS sau date de card, nu da click pe linkurile din mesaj și nu răspunde la el; contactează instituția sau firma pe canalele oficiale găsite singur, nu pe cele din mesaj.
-
Cere-i AI-ului să-și verifice propriul răspuns
Mai devreme mi-ai răspuns la întrebarea „[tema]”. Acum verifică-ți răspunsul: 1. listează afirmațiile factuale din el; 2. pentru fiecare, spune cât de sigur ești și de ce; 3. scrie ce întrebări de control aș putea căuta separat ca să confirm; 4. corectează tot ce ai găsit greșit. Fii critic cu tine, nu defensiv. -
Citatul e real, dar scos din context?
[Persoana] ar fi spus: „[tema]”. Contextul în care e folosit acum: [context]. Ajută-mă să verific: 1. unde și când ar fi fost spus (interviu, discurs, carte, postare); 2. ce s-a spus înainte și după, dacă găsesc sursa completă; 3. dacă sensul se schimbă când e citat trunchiat. Dacă nu ai acces la internet sau la informații recente, spune asta clar la început. Nu inventa linkuri, articole, studii sau citate și dă un nivel de încredere (ridicat / mediu / scăzut) pentru fiecare concluzie.
-
Oferta e prea bună ca să fie adevărată?
Am găsit această ofertă despre [domeniul]: [descrierea ofertei, prețul, unde am văzut-o, cum se plătește]. Analizează-o ca un specialist în fraude online: semne de alarmă, ce verific despre vânzător sau firmă (date de identificare, recenzii reale, vechimea site-ului), metode de plată sigure și nesigure. Dă-mi un verdict prudent și o listă de 5 verificări înainte să plătesc.
-
Evaluare completă a unei surse
Evaluează sursa [numele sursei: site, publicație, canal, cont] pe care vreau s-o folosesc pentru [tema]. Folosește criterii clare: autoritate (cine publică și ce expertiză are), acuratețe (citează date și surse primare?), obiectivitate (interese, finanțare, ton), actualitate (data), corecturi (își corectează greșelile?). Notează fiecare criteriu cu bun / mediu / slab și explică. Separă ce știi sigur de ce presupui.
-
Un video e scos din context?
Circulă un video despre [domeniul] cu descrierea: „[tema]”. În video se vede și se aude: [descrie pe scurt]. Spune-mi cum verific: - dacă e un video mai vechi sau din altă țară; - dacă a fost tăiat ca să schimbe sensul; - dacă vocea sau fața ar putea fi generate cu AI (deepfake); - cum extrag cadre din video ca să le caut invers. Dă-mi pașii în ordine și ce rezultat ar confirma sau infirma descrierea.
-
Salariul mediu, median sau minim – ce compară de fapt?
Ești un economist care explică statistica salariilor. Am văzut o comparație: [tema] (de exemplu salariile din România față de alte țări). <text> [lipește aici textul sau tabelul] </text> Fă o analiză: 1. Ce tip de salariu se folosește (brut, net, mediu, median, minim) și dacă toate cifrele sunt de același tip. 2. Dacă se compară corect între țări (aceeași monedă, același an, puterea de cumpărare). 3. Ce surse primare există: INS pentru câștigul salarial mediu, Eurostat pentru comparații europene. 4. O reformulare corectă a concluziei. 5. Ce nu poți verifica și cât de sigur ești. Nu inventa cifre; dacă nu le știi, spune unde le găsesc.
-
„Moneda asta valorează mii de euro”: anunțuri cu monede și bancnote vechi
Ești numismat și specialist în fraude online. Am văzut o postare sau un anunț că o monedă ori o bancnotă legată de [tema] valorează o sumă foarte mare, cu un link sau un contact pentru vânzare: [lipește aici textul] Spune-mi: - de ce astfel de postări sunt de obicei exagerate sau momeli (prețuri cerute, nu prețuri de vânzare reale, erori de baterie inventate); - semnele de înșelătorie (taxă de evaluare în avans, cerere de date de card sau de coduri, linkuri suspecte); - cum aflu informații corecte: secțiunea de numismatică de pe bnr.ro, muzee, cataloage de specialitate. Nu dau click pe linkuri suspecte și nu plătesc nimic în avans.
-
„Articolul X din Constituție spune...”: chiar asta scrie?
Ești jurist specializat în drept constituțional. Cineva susține că în Constituție sau într-o lege scrie ceva despre [tema]: „[lipește aici citatul]”, atribuit articolului [numărul indicat] Spune-mi: - dacă formularea seamănă cu un text legal real sau pare parafrazată ori inventată; - cum îl verific pe legislatie.just.ro, în forma consolidată actuală; - ce înseamnă juridic acel text și ce nu înseamnă (de exemplu limitele unui drept). Dacă nu ești sigur de conținutul exact al articolului, spune asta. Nu reproduce din memorie un text legal ca fiind exact.
-
Fotografia cu mulțimea de la miting: e reală și de acum?
Ești specialist în verificarea imaginilor, neutru politic. Am primit o fotografie despre care se spune că arată [tema] (un miting, un protest, o coadă la vot). Descrierea care o însoțește: [lipește aici textul] Dă-mi un plan rapid: - ce caut în imagine: indicii de loc și de dată (clădiri, panouri, vreme, anotimp, steaguri, bannere); - cum fac căutarea inversă (Google Lens, TinEye) ca să văd dacă poza a mai apărut înainte, în alt context; - semne că imaginea e decupată, montată sau generată cu AI. Dacă nu poți vedea imaginea, spune-mi exact ce să-ți descriu. Nu estima numărul de oameni ca pe un fapt sigur.
-
A promis și a făcut? Verifică o promisiune politică
Ești analist politic neutru. Vreau să verific dacă o promisiune despre [tema] a fost îndeplinită. Promisiunea: [lipește aici textul și data] Cine a făcut-o: [persoana sau partidul] Construiește un plan de verificare: 1. Ce ar însemna concret „îndeplinită”, „parțial îndeplinită” și „neîndeplinită”. 2. Ce documente o dovedesc: acte în Monitorul Oficial, proiecte în Parlament, execuția bugetară, date de la Institutul Național de Statistică. 3. Factori externi care pot explica rezultatul, prezentați echilibrat. 4. Un tabel cu ce știi sigur, ce trebuie verificat și ce nu poți stabili. Folosește aceleași criterii pe care le-ai folosi pentru orice alt partid. Nu inventa acte sau date.
-
Cred că am fost înșelat: ce dovezi strâng și ce fac
Cred că am fost victima unei înșelătorii: [tema] (am plătit pentru ceva ce n-a venit, am dat date pe un site fals, am trimis bani cuiva). Ce s-a întâmplat, pe scurt: [descrie, fără parole, coduri sau date complete de card] Fă-mi un plan: 1. Ce fac imediat: anunț banca prin aplicație sau la numărul de pe card, schimb parolele, nu mai comunic cu escrocul. 2. Ce dovezi păstrez (capturi, mesaje, extrase, linkuri, date) și cum le organizez. 3. Unde depun plângere sau raportez: Poliție, DNSC (dnsc.ro), ANPC pentru magazine, platforma pe care a avut loc. 4. Ce să nu fac: nu plătesc pe cineva care promite recuperarea banilor. Nu ești avocat; spune-mi când e bine să cer ajutor specializat.
-
Avertizare care circulă: „atenție, în orașul X se întâmplă...”
Circulă o avertizare despre [tema] (răpiri, otrăviri, hoți care folosesc un truc, un pericol în cartier). <mesaj> [lipește aici textul] </mesaj> Spune-mi scurt: 1. Dacă avertizarea seamănă cu zvonuri care circulă de ani de zile, cu alte orașe. 2. Unde verific: comunicatele Poliției pe site-ul oficial sau pe paginile oficiale ale inspectoratului județean, presa locală. 3. Ce informație lipsește ca să fie credibilă (dată, loc exact, sursă oficială). Dă un verdict prudent și spune că, la un pericol real, sun la numărul de urgență.
-
Verifică cifrele despre climă dintr-un articol
Lucrez la un text despre [tema] și vreau să verific cifrele. Textul cu cifre: [lipește aici] Pentru fiecare cifră: 1. Ce afirmă exact (grade, procente, tone de CO2, perioada). 2. Ce sursă ar trebui s-o confirme (rapoartele IPCC, Copernicus, Eurostat, Institutul Național de Statistică, Administrația Națională de Meteorologie). 3. Dacă e plauzibilă, depășită sau scoasă din context. Tabel: cifra | verdict | încredere | unde verific. La final, ce nu poți confirma. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Analiză amănunțită: fotografie reală, editată sau generată cu AI
Ești un specialist în verificarea imaginilor. Am o imagine care ar arăta [tema]. Ce știu: unde a apărut prima dată, cine a distribuit-o, data: [descrie] Fă-mi un plan de verificare: 1. Căutare inversă (Google Lens, TinEye) și cum găsesc cea mai veche apariție. 2. Ce verific în imagine: lumină, umbre, perspectivă, text, detalii anatomice, repetiții. 3. Metadate: ce pot spune și de ce lipsesc des pe rețelele sociale. 4. Contextul: se potrivesc locul, vremea, hainele cu data pretinsă? 5. Etichete de conținut generat cu AI pe platforme, dacă există. Raport final: ce e stabilit, ce e probabil, ce nu se poate stabili, cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate.
-
O captură de ecran poate fi falsă?
Am primit o captură de ecran cu [o postare / un mesaj / un articol] atribuit lui [persoana sau instituția], care spune: „[tema]”. Spune-mi cum verific dacă e reală: dacă postarea există pe contul oficial, dacă a fost ștearsă (arhive), ce detalii vizuale trădează o captură falsă (font, oră, iconițe, format). Răspunde pe scurt, cu pași.
-
Mit sau adevăr? Cinci afirmații populare
Iată 5 lucruri pe care le aud des despre [domeniul]: 1. [afirmația 1] 2. [afirmația 2] 3. [afirmația 3] 4. [afirmația 4] 5. [afirmația 5] Pentru fiecare: adevărat / parțial adevărat / fals / neclar, explicația în 2 propoziții și ce tip de sursă confirmă răspunsul. Spune când nu ești sigur.
-
Procente, puncte procentuale și „de X ori” – unde e trucul
Ești un profesor de statistică răbdător. Am o afirmație cu cifre: [tema]. <text> [lipește aici fragmentul cu cifrele] </text> Verifică: 1. Dacă se confundă procentele cu punctele procentuale (dobânda crește de la 5% la 7% = +2 puncte, adică +40%). 2. Dacă e o creștere lunară prezentată ca anuală, sau invers. 3. Dacă valoarea e nominală sau ajustată cu inflația. 4. Refă calculul pas cu pas și spune care formulare e corectă. Arată toate calculele ca să le pot verifica singur.
-
„S-a descoperit...”: o știre despre o descoperire istorică sau arheologică
Ești arheolog și istoric care explică pe înțeles. Am citit o știre despre o descoperire legată de [tema], publicată de [sursa] la [data publicării]: [lipește aici textul știrii] Fă un raport structurat: 1. Ce s-a găsit concret și ce e doar interpretare sau speculație. 2. Cine a făcut descoperirea (muzeu, universitate, echipă de cercetare) și dacă știrea îi citează direct. 3. Dacă există o publicație științifică sau un comunicat oficial și cum îl caut (Google Scholar, site-ul instituției). 4. Expresii care exagerează („rescrie istoria”, „dovada definitivă”). 5. Ce nu poți verifica și nivelul tău de încredere. Nu inventa studii, cercetători sau instituții.
-
Captură de ecran cu un „articol de lege” sau o pagină din Monitorul Oficial
Ești jurist atent la documente false. Am primit o captură de ecran care ar arăta un text de lege sau o pagină din Monitorul Oficial despre [tema]. Textul din captură: [lipește aici textul] Spune-mi: - ce date de identificare ar trebui să apară (tipul și numărul actului, data, numărul Monitorului Oficial); - cum găsesc același text pe legislatie.just.ro sau în Monitorul Oficial și cum verific dacă e forma actuală, nu una modificată sau abrogată; - semne de montaj sau de text scos din context (lipsa articolelor vecine, alineate tăiate). Nu confirma conținutul actului din memorie.
-
Captură de ecran cu o postare atribuită unui politician
Ești verificator de informații, neutru politic. Am primit o captură de ecran cu o postare care ar fi fost scrisă de un politician despre [tema]. Textul din captură: [lipește aici textul] Contul afișat și data: [completează] Spune-mi pe scurt: - cum verific dacă postarea există pe contul oficial (inclusiv dacă a fost ștearsă: Wayback Machine, presa care a citat-o la momentul respectiv); - ce detalii ale capturii pot trăda un fals (font, aliniere, numele contului, insigna de verificare, data imposibilă); - un verdict prudent, cu nivel de încredere. Nu presupune că e adevărată sau falsă după cât de plauzibil sună pentru o anumită tabără.
-
Citat atribuit unui medic sau cercetător celebru
Circulă un citat despre sănătate atribuit lui [numele persoanei]: [tema] Spune-mi rapid: 1. Dacă știi că persoana a spus sau a scris asta și în ce context; dacă nu știi, spune clar. 2. Semne că citatul e fals sau deformat (stil modern, ton de reclamă, nu apare nicăieri cu sursă). 3. Cum verific: căutare cu ghilimele, Google Fact Check Explorer, cărțile sau articolele persoanei. Nu inventa o sursă pentru citat. Verdict prudent cu nivel de încredere.
-
Imaginea virală pare făcută cu AI
Ești un specialist în imagini digitale. O imagine despre [tema] circulă pe rețele și unii spun că e generată cu inteligență artificială. [încarcă imaginea sau descrie-o în detaliu] Unde a apărut prima dată (dacă știu): [linkul] Fă o analiză: 1. Indicii vizuale de generare AI (mâini, text ilizibil, reflexii, umbre, fundal incoerent), cu precizarea că lipsa lor nu dovedește că poza e reală. 2. Ce spune contextul: cine a postat-o, dacă există și alte poze sau filmări ale aceluiași eveniment. 3. Pașii de verificare: Google Lens, TinEye, căutarea relatărilor din presă, verificarea contului care a postat primul. 4. Verdict cu nivel de încredere. Nu pretinde certitudine; detectarea AI doar din imagine nu e sigură.
-
„Diseară se vede pe cer...”: fenomen astronomic real sau zvon
Circulă un mesaj despre un fenomen pe cer: [tema] Mesajul complet: [lipește aici] 1. Spune-mi dacă fenomenul e posibil și cât de des se întâmplă (eclipse, ploi de meteori, planete „cât Luna”, asteroizi care „lovesc Pământul”). 2. Semne de zvon reciclat (circulă în fiecare an, fără dată precisă, cifre exagerate). 3. Unde verific: site-urile agențiilor spațiale și ale observatoarelor astronomice. Verdict cu nivel de încredere. Nu ai acces la date astronomice actuale: spune-mi dacă nu poți confirma data.
-
Magazin online necunoscut cu prețuri foarte mici: îl pot folosi?
Vreau să cumpăr de pe un magazin online necunoscut: [tema] Ce știu despre el (adresa, cum l-am găsit, prețuri): [descrie] Fă-mi o listă de verificări: 1. Datele firmei (denumire, cod fiscal, adresă) și dacă se pot verifica în registrele publice. 2. Vechimea site-ului și istoricul lui în Wayback Machine (web.archive.org). 3. Recenzii independente, nu doar cele de pe site. 4. Metode de plată și politica de retur. 5. Semne de magazin fals (reduceri uriașe, doar plată în avans prin transfer, contact doar prin formular). Concluzie cu nivel de încredere. Nu pot verifica site-ul în timp real; dă-mi pașii pe care îi fac singur.
-
Este o știre veche distribuită ca nouă?
Circulă din nou această postare: „[tema]”. Bănuiesc că e o informație veche, scoasă din context. Spune-mi cum verific data reală: data articolului original, arhiva paginii (Wayback Machine), căutarea imaginii, detalii din text care indică momentul. Dă-mi pașii în ordine, pe scurt. Dacă știi când a apărut prima dată informația, spune-mi și cât de sigur ești. -
Verifică un răspuns AI despre bani și taxe
Un asistent AI mi-a răspuns la o întrebare despre [tema] (taxe, impozite, pensie, credit). Răspunsul: <raspuns> [lipește aici răspunsul] </raspuns> Fii critic: 1. Ce afirmații depind de reguli care se schimbă des (cote de impozit, plafoane, salariul minim) și pot fi depășite. 2. Ce cifre sau numere de lege nu pot fi confirmate fără sursă. 3. Unde verific fiecare punct: legislatie.just.ro, site-ul ANAF, Monitorul Oficial, site-ul ministerului. Dă un nivel de încredere și amintește-mi că pentru o decizie concretă e bine să întreb un specialist.
-
Numărul de victime sau de participanți la un eveniment istoric
Ești istoric atent la cifre și la surse. Am văzut o cifră despre [tema] (victime, soldați, participanți, deportați): [lipește aici afirmația și sursa ei] Fă un raport structurat: 1. De ce cifrele istorice variază: surse din epocă incomplete, propagandă, metode de estimare diferite. 2. Intervalul de estimări pe care îl cunoști din lucrări de specialitate, cu nivel de încredere; dacă nu știi, spune-o. 3. Cine are interes să umfle sau să micșoreze cifra. 4. Unde caut: lucrări de specialitate, Google Scholar, institutele de cercetare istorică. 5. Ce nu poți stabili. Nu prezenta o estimare ca fapt sigur și nu inventa surse.
-
O amendă sau o notificare primită: pare reală?
Ești jurist specializat în contravenții și în fraude. Am primit un document care pare o amendă, un proces-verbal sau o notificare de plată legată de [tema] (pe hârtie, pe parbriz, prin e-mail sau SMS). Descrierea documentului: [descrie-l, fără CNP, adrese sau numere de cont] Analizează: 1. Ce elemente are de obicei un proces-verbal real (instituția emitentă, agentul, fapta, temeiul, termenul, calea de contestare). 2. Semne de fals: plată cerută prin link sau QR către un cont necunoscut, urgență, greșeli de exprimare, lipsa căii de contestare. 3. Cum verific direct la instituție, folosind datele de contact găsite independent pe site-ul ei oficial, nu pe cele din document. 4. Ce termene ar putea conta și de ce trebuie să le verific repede. Nu-mi spune să plătesc sau să răspund înainte de verificare. Nu inventa termene sau articole.
-
Cât ar costa o promisiune electorală și se poate face?
Ești economist specializat în finanțe publice, neutru politic. Un partid sau un candidat promite [tema]. Promisiunea exactă: [lipește aici textul] Analizează structurat: 1. Ce presupune concret promisiunea și cine ar beneficia. 2. Ordinul de mărime al costului și din ce date aș putea face un calcul (numărul de beneficiari de la Institutul Național de Statistică, execuția bugetară de la Ministerul Finanțelor). 3. Ce ar trebui schimbat legal sau bugetar ca să se aplice. 4. Argumentele susținătorilor și ale criticilor, prezentate echilibrat. 5. Ce nu poți estima și cât de sigur ești. Marchează clar ce e calcul aproximativ și ce e cifră oficială. Nu inventa valori.
-
AI-ul mi-a dat studii ca sursă: există cu adevărat?
Un asistent AI mi-a dat aceste studii sau surse pentru [tema]: [lipește aici lista de surse] Modelele AI inventează uneori studii cu titluri și autori plauzibili. Spune-mi: 1. Pentru fiecare sursă, cum verific că există (căutare exactă a titlului pe PubMed și Google Scholar, DOI). 2. Ce semne arată că o referință e inventată (DOI care nu duce nicăieri, revistă necunoscută, autori care nu publică în domeniu). 3. Ce fac dacă nu găsesc sursa: tratez afirmația ca neconfirmată. Nu confirma singur existența surselor dacă nu ai acces la internet.
-
Reducere de 80% sau ofertă prea bună ca să fie adevărată
Am văzut o ofertă: [tema] (produs de marcă la preț foarte mic, „lichidare de stoc”, „ultimele bucăți”). Unde: [linkul sau rețeaua] / Textul ofertei: [lipește aici] Spune-mi scurt: 1. Dacă reducerea e plauzibilă comparat cu prețul obișnuit. 2. Semnele unui magazin fals: domeniu nou sau ciudat, doar plată cu cardul în avans, fără date de firmă, recenzii doar foarte bune. 3. Cum verific: vechimea site-ului în Wayback Machine, datele firmei, prețul la magazine cunoscute. Dă un verdict prudent.
-
Fotografie spectaculoasă din spațiu sau de pe altă planetă
Am văzut o imagine care pretinde că arată [tema] (de exemplu o fotografie a unei planete, a unei galaxii sau „Pământul văzut de pe Lună”). Descrierea și unde am văzut-o: [descrie imaginea] 1. Spune-mi dacă e plauzibil să existe o astfel de fotografie reală sau e o ilustrație ori o imagine generată cu AI. 2. Ce indicii vizuale caut (detalii prea perfecte, culori ireale, lumini imposibile). 3. Cum verific originea: Google Lens, TinEye și galeriile oficiale ale agențiilor spațiale. Nu vezi imaginea: spune ce poți și ce nu poți stabili din descriere. Nivel de încredere.
-
Un prieten îmi cere pe WhatsApp un cod sau bani
Un prieten sau o rudă mi-a scris pe WhatsApp, Facebook sau Instagram: [tema] (de exemplu îmi cere un cod primit prin SMS, un vot sau bani urgent). Spune-mi rapid: 1. De ce poate fi un cont preluat de altcineva și cum funcționează furtul de conturi prin coduri. 2. Cum verific: sun persoana la numărul cunoscut sau îi pun o întrebare la care doar ea știe răspunsul. 3. Cum îmi protejez contul (verificare în doi pași din setările aplicației). Nu da niciodată parole, coduri primite prin SMS sau date de card, nu da click pe linkurile din mesaj și nu răspunde la el; contactează instituția sau firma pe canalele oficiale găsite singur, nu pe cele din mesaj. -
A spus cu adevărat ministrul sau guvernatorul asta?
Circulă un citat atribuit lui [persoana] despre [tema]: „[lipește citatul]” Spune-mi pe scurt: 1. Dacă citatul sună plauzibil sau are semne de fals (ton, formulări, lipsa contextului). 2. Cum îl verific: comunicatele de pe site-ul instituției (bnr.ro, site-ul ministerului), înregistrarea video a declarației, mai multe publicații care îl citează cu dată și loc. 3. Ce context poate schimba sensul (o întrebare ipotetică, o frază tăiată). Nu confirma citatul din memorie și nu inventa unde ar fi fost spus.
-
AI-ul mi-a dat bibliografie pentru o temă de istorie: există cărțile?
Ești bibliotecar și istoric. Un AI mi-a dat o listă de cărți și articole despre [tema]: [lipește aici lista] Spune-mi: - de ce modelele AI inventează uneori titluri, autori sau ani care par reali; - cum verific fiecare titlu: catalogul unei biblioteci, Google Books, Google Scholar; - ce semne arată o trimitere inventată (titlu prea potrivit cu întrebarea, editură sau an imposibil). Nu confirma tu titlurile din memorie; marchează-le „de verificat”.
-
Unde găsesc sursa oficială pentru o regulă
Ești jurist care îndrumă oameni fără pregătire juridică. Vreau să găsesc sursa oficială pentru o regulă despre [tema]. Spune-mi pe scurt: - ce tip de act ar putea reglementa asta (lege, cod, ordonanță, hotărâre, ordin, regulament local); - unde îl caut: legislatie.just.ro, Monitorul Oficial, site-ul ministerului sau al instituției de control, hotărârile consiliului local pe site-ul primăriei; - cum mă asigur că citesc forma în vigoare, nu una veche. Nu-mi da numere de acte dacă nu ești sigur; descrie-mi cum le caut. -
Pagina sau contul care distribuie mesaje politice: e real sau coordonat?
Ești analist de rețele sociale, neutru politic. O pagină sau un cont distribuie mult conținut despre [tema]: [numele sau linkul]. Spune-mi în câteva puncte ce verific: - transparența paginii (data creării, schimbări de nume, administratori din ce țări, dacă platforma o afișează); - semne de comportament coordonat (aceleași texte postate simultan pe multe conturi, conturi noi fără poze reale, comentarii identice); - reclamele politice plătite, în biblioteca publică de reclame a platformei. Explică-mi că un singur semn nu dovedește nimic și dă un verdict prudent doar după ce îți spun ce am găsit.
-
„X% dintre români suferă de...”: de unde vine cifra
Am văzut afirmația: [tema] Unde am văzut-o: [sursa] Spune-mi rapid: 1. Dacă cifra pare plauzibilă și ce ordin de mărime ar fi realist. 2. Unde se găsesc date oficiale: Institutul Național de Sănătate Publică, Institutul Național de Statistică (insse.ro), Eurostat, OMS. 3. Ce întrebări pun cifrei: ce an, ce eșantion, ce definiție a bolii, cine a făcut sondajul. Nu inventa statistici. Dacă nu știi cifra exactă, spune asta și dă-mi doar pașii de verificare.
-
Citatul motivațional atribuit unei personalități
Circulă pe Facebook un citat atribuit lui [persoana]: „[lipește citatul]”. Subiectul: [tema]. Spune-mi scurt: 1. Dacă citatul apare în operele, discursurile sau interviurile cunoscute ale persoanei, sau dacă e o atribuire fără sursă. 2. Semnele unui citat fals (stil modern, formulare tip „poză cu text”, nicio sursă precisă). 3. Cum verific: caut citatul exact între ghilimele, Google Fact Check Explorer, ediții de încredere ale operelor. Nu confirma din memorie și nu inventa titlul cărții sau anul.
-
Este de încredere site-ul acesta de știință?
Ești un bibliotecar științific care evaluează surse. Site-ul: [linkul sau numele site-ului] Articolul: [tema] Evaluează: 1. Cine scrie și cine deține site-ul; dacă autorii au pregătire în domeniu. 2. Dacă articolele trimit la studii și date verificabile. 3. Dacă titlurile sunt senzaționale sau site-ul trăiește din reclame și distribuiri. 4. Istoricul site-ului (Wayback Machine, web.archive.org). Concluzie: de încredere, cu rezerve sau de evitat, cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Video viral prezentat ca „acum”: e vechi sau din altă parte?
Circulă un video prezentat ca fiind [tema]. Descriere și sursă: [descrie video-ul și pagina] 1. Cum iau cadre din video și le caut cu Google Lens sau TinEye. 2. Ce indicii verific (limba, plăcuțe, mașini, vreme, logo-uri de televiziune). 3. Cum caut cea mai veche variantă a video-ului și versiunile arhivate cu Wayback Machine (web.archive.org). Verdict prudent cu nivel de încredere.
-
Refă calculul din articol
Un articol spune că [tema]. Cifrele din articol sunt: [cifrele]. Refă calculul pas cu pas (procente, creșteri, medii) și spune-mi dacă rezultatul din articol se potrivește. Dacă nu se potrivește, explică unde ar putea fi greșeala: rotunjire, bază diferită, perioadă diferită.
-
Plan de documentare pentru un articol
Scriu [un articol / o postare / o lucrare] despre [tema] și vreau să fie corect. Fă-mi un plan de documentare: întrebările la care trebuie să răspund, sursele primare potrivite pentru [domeniul] (date oficiale, documente, studii, oameni de intervievat), ce afirmații trebuie verificate de două ori și cum notez sursele ca să le pot arăta cititorilor.
-
Mit financiar popular: ce spun datele?
Am auzit des că [tema] (de exemplu „chiria e bani aruncați”, „aurul nu pierde niciodată”, „casa de marcat fură”). Răspunde scurt: 1. Ce parte e adevărată și ce parte e generalizare. 2. Ce date sau situații ar confirma sau contrazice ideea. 3. Două sau trei surse unde pot citi mai departe (INS, BNR, Eurostat, materialele de educație financiară ale instituțiilor publice). Nu-mi da sfaturi de investiții personalizate; ajută-mă doar să înțeleg dovezile. -
O carte, un documentar sau un canal de istorie: e o sursă serioasă?
Ești istoric care evaluează surse de popularizare. Mă informez despre [tema] din [titlul cărții, al documentarului sau numele canalului]. Fă-mi o listă de verificare: 1. Autorul: pregătire în domeniu, afilieri, alte lucrări, recenzii de la specialiști. 2. Surse: are note, bibliografie, trimiteri la documente și arhive? 3. Ton: prezintă dezbaterile istoricilor sau o singură versiune „adevărată”? Folosește senzaționalul? 4. Semne de pseudoistorie: civilizații pierdute fără dovezi, „istoricii ascund”, etimologii fanteziste. 5. Cum compar cu lucrări recunoscute (Google Scholar, biblioteci universitare). Dacă nu cunoști lucrarea, spune asta și nu o evalua din memorie.
-
Drepturile la locul de muncă: concediu, ore suplimentare, demisie
Ești jurist specializat în dreptul muncii. Am citit sau am auzit ceva despre [tema] la locul de muncă: [lipește aici afirmația sau descrie situația, fără date personale] Analizează structurat: 1. Ce prevede, în general, Codul muncii despre subiect și ce poate fi stabilit diferit prin contract sau regulament intern. 2. Ce trebuie să verific în textul actual de pe legislatie.just.ro și în contractul meu. 3. Ce dovezi păstrez. 4. Unde mă pot adresa: Inspecția Muncii (inspectoratul teritorial de muncă), sindicat, instanță. 5. Ce nu poți stabili fără detalii. Nu inventa articole, termene sau sume.
-
Ce mi-a spus un AI despre programul unui candidat sau partid
Ești verificator de informații, neutru politic. Un asistent AI mi-a spus asta despre programul sau pozițiile legate de [tema]: [lipește aici răspunsul AI] Spune-mi: - care afirmații sunt verificabile și unde (programul publicat de partid, voturile din Parlament, declarațiile oficiale); - ce poate fi depășit, pentru că modelele AI nu au mereu informații recente; - dacă răspunsul pare să favorizeze o tabără prin formulări sau omisiuni. Nu repeta afirmațiile ca fiind sigure. Recunoaște că și tu poți greși.
-
Ieri cafeaua făcea rău, azi face bine: cum înțeleg studiile contradictorii
Văd știri contradictorii despre [tema]: unele spun că face bine, altele că face rău. Explică-mi ca un epidemiolog: 1. De ce studiile pe același subiect pot da rezultate diferite (tip de studiu, doze, populație, factori ascunși). 2. Ce înseamnă o meta-analiză și de ce cântărește mai mult decât un singur studiu. 3. Ce pare să fie consensul actual despre subiect și cât de sigur e. 4. Cum caut singur o recenzie sistematică pe PubMed. Format: explicație, apoi un rezumat de 3 rânduri. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. -
Magazinul online e legitim? Verificare completă
Ești un specialist în protecția consumatorilor. Vreau să comand de pe [linkul], unde am găsit [tema]. Ce știu: [descrie site-ul, prețurile, metodele de plată, datele de contact] Fă un raport: 1. Ce date obligatorii ar trebui să aibă un magazin online (firmă, cod fiscal, adresă, politică de retur) și dacă le găsesc. 2. Semnale de alarmă: domeniu înregistrat recent, prețuri mult sub piață, plată doar în avans, texte traduse automat. 3. Cum verific: Wayback Machine pentru vechime, recenzii pe alte platforme, datele firmei în registrele publice, avertizările ANPC și DNSC. 4. Un verdict cu nivel de încredere și ce fac dacă am plătit deja (banca, plângere la ANPC sau la Poliție). Nu poți accesa site-ul; spune clar ce nu poți verifica.
-
Dispozitivul care „reduce factura la curent cu 90%”
Am văzut o reclamă pentru un dispozitiv care promite: [tema] Textul reclamei: [lipește aici] Ești un inginer electrician: 1. Explică-mi pe înțeles dacă promisiunea e posibilă fizic. 2. Semnele de înșelătorie (procente uriașe, „companiile de energie urăsc asta”, recenzii false, ofertă limitată). 3. Ce întrebări pun înainte să cumpăr ceva similar. Nu da date de card pe pagini promovate astfel. Verdict cu nivel de încredere.
-
Cont fals pe rețelele sociale: cum îl recunosc
Un cont pe [platforma] mi-a scris sau postează despre [tema]. Ce văd la cont (nume, poze, data creării, urmăritori, postări): [descrie] Spune-mi rapid: 1. Semnele unui cont fals sau automatizat (poze generate cu AI sau furate, postări repetitive, cont nou, urmăritori fără activitate). 2. Cum verific poza de profil cu Google Lens sau TinEye. 3. Ce fac: nu dau date personale, nu dau click pe linkuri, raportez contul. Verdict cu nivel de încredere.
-
Captură de ecran cu un „anunț oficial” despre bani
Am primit o captură de ecran care pare un anunț oficial (de la o bancă, ANAF, minister sau Casa de Pensii) despre [tema]. Textul din captură: [copiază textul] Cine a trimis-o și unde: [de exemplu un grup de WhatsApp] Verifică împreună cu mine: 1. Detalii care trădează un fals: siglă, formulări, greșeli, lipsa datei sau a numărului de document. 2. Dacă anunțul apare pe site-ul oficial al instituției (cum îl caut, fără să folosesc linkuri din captură). 3. Dacă e un anunț vechi readus în circulație (căutare în Wayback Machine sau după fragmente de text). Spune clar că nu poți confirma autenticitatea doar din text.
-
Verificare rapidă a unei afirmații istorice dintr-o discuție
Ești istoric. Într-o discuție cineva a spus: [tema]. Spune-mi în cel mult 8 rânduri: - dacă afirmația e corectă, parțial corectă, greșită sau disputată între istorici; - un argument principal pentru verdict; - ce caut ca să verific singur (manual, lucrare de specialitate, Google Scholar). Dă un nivel de încredere și spune clar dacă nu știi. Nu inventa surse. -
Un „sfat juridic” viral de pe TikTok sau Facebook
Ești jurist care verifică sfaturi juridice de pe rețelele sociale. Am văzut un clip sau o postare cu un sfat despre [tema] (de exemplu „nu ești obligat să...”, „dacă spui asta, nu te pot amenda”): [lipește aici sfatul sau transcrierea] Spune-mi: - dacă sfatul are o bază reală, e prea simplificat sau e periculos; - excepțiile și riscurile pe care nu le spune; - cum verific dacă autorul e cu adevărat avocat (tabloul avocaților publicat de barou) și unde găsesc textul legal. Nu inventa articole. Recomandă-mi un specialist dacă situația mea e concretă.
-
Prezența la vot și rezultatele din postări: le compar cu cele oficiale
Ești specialist în date electorale, neutru. Circulă cifre despre prezența la vot sau rezultatele alegerilor: [tema]. [lipește aici cifrele și sursa lor] Spune-mi: - dacă e vorba de rezultate parțiale, de exit-poll sau de rezultate finale și de ce diferă acestea; - unde găsesc cifrele oficiale (Biroul Electoral Central, Autoritatea Electorală Permanentă, platforma oficială de prezență la vot); - 2 greșeli frecvente când se compară alegeri diferite (alt tip de alegeri, alte liste electorale, diaspora inclusă sau nu). Nu-mi da cifre din memorie ca fiind oficiale.
-
„Nu mai cumpărați produsul X!”: alertă reală sau zvon
Circulă un mesaj că un aliment sau un produs este periculos și trebuie retras: [tema] Mesajul: [lipește aici mesajul] 1. Spune-mi ce elemente din mesaj se pot verifica (marcă, lot, dată, instituția care ar fi emis alerta). 2. Unde ar trebui să apară o alertă reală: site-urile instituțiilor publice responsabile cu siguranța alimentelor și a produselor, ale Ministerului Sănătății sau ale producătorului. 3. Semnele unui zvon (fără dată, fără lot, „a spus un prieten medic”). Dă un verdict prudent cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
„OMS a declarat că...”: verifică o declarație atribuită unei instituții
Am citit că OMS, Ministerul Sănătății sau Agenția Europeană a Medicamentului ar fi declarat: [tema] Unde am văzut: [sursa] 1. Explică-mi dacă declarația sună ca un comunicat oficial sau ca o reformulare. 2. Spune-mi unde se publică declarațiile oficiale (site-ul instituției, secțiunea de comunicate) și cum caut acolo. 3. Ce să caut ca să văd dacă citatul a fost scos din context (data, documentul complet). Verdict prudent cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Clipul de pe TikTok sau Facebook: înscenat sau real?
Am văzut un clip despre [tema] care pare să arate o întâmplare reală (o ceartă, un gest de bunătate, o „farsă”, un incident). Descrierea clipului: [ce se vede și ce se aude] Contul care l-a postat: [numele contului] Spune-mi: 1. Semnele unui clip înscenat pentru vizualizări (unghiuri de filmare convenabile, dialog prea clar, același cont cu multe clipuri similare). 2. Cum caut originalul: capturi din clip în Google Lens sau TinEye, căutarea descrierii, verificarea contului. 3. Verdict prudent și ce nu se poate afla doar din descriere.
-
Alertă de vreme extremă primită pe WhatsApp
Am primit pe WhatsApp un mesaj despre vreme extremă: [tema] Textul: [lipește aici] 1. Spune-mi dacă mesajul arată ca o avertizare oficială (cine o emite, ce cod de culoare, ce interval și ce zone). 2. Unde verific: Administrația Națională de Meteorologie (meteoromania.ro) și mesajele RO-ALERT ale autorităților. 3. Semne că e un mesaj vechi sau inventat (fără dată, „mâine” fără zi, cifre extreme). Verdict prudent. Nu ai acces la prognoze actuale; spune-mi asta clar.
-
„WhatsApp devine contra cost” și alte schimbări anunțate de aplicații
Circulă vestea că o aplicație sau o platformă schimbă ceva important: [tema] Unde am văzut: [sursa sau mesajul] 1. Spune-mi unde anunță oficial platformele schimbările (blogul oficial, centrul de ajutor, notificările din aplicație). 2. Ce semne arată un mesaj în lanț (cere să trimiți mai departe, „copiază acest text ca să te protejezi”). 3. Dacă afirmația are la bază o schimbare reală, dar deformată. Verdict cu nivel de încredere. Nu ai acces la anunțuri recente; spune-mi asta clar.
-
Reformulează întrebarea ca să nu sugereze răspunsul
Vreau să întreb un AI despre [domeniul], dar mă tem că întrebarea mea sugerează deja răspunsul: „[întrebarea mea]”. Arată-mi unde întrebarea e părtinitoare și propune 3 formulări neutre. Explică pe scurt de ce o întrebare neutră dă răspunsuri mai corecte, inclusiv la asistenții AI.
-
Două surse spun lucruri diferite
Despre [tema] am găsit informații contradictorii: Sursa 1 ([numele]): „[ce spune]” Sursa 2 ([numele]): „[ce spune]” Explică de ce ar putea diferi (date diferite, perioade diferite, definiții diferite, una e greșită sau părtinitoare). Ce sursă primară ar lămuri situația? Ce concluzie e sigură acum și ce rămâne deschis?
-
Cum îi explic unei rude că știrea e falsă
O rudă mi-a trimis pe WhatsApp această informație despre [domeniul]: „[tema]”. Am verificat și pare falsă, pentru că: [ce ai găsit]. Ajută-mă să scriu un mesaj scurt, calm și respectuos, care să explice de ce informația nu e corectă, fără să o fac pe ruda mea să se simtă prost. Maximum 80 de cuvinte, cu o sursă de încredere pe care o pot adăuga eu.
-
„Euro ajunge la X lei” – verificare rapidă
Circulă o afirmație despre cursul valutar: [tema]. Spune-mi scurt: 1. Diferența dintre o prognoză, o speculație și un curs real. 2. Unde văd cursul de referință oficial (bnr.ro, publicat zilnic) și de ce cursul de la bancă sau casa de schimb e diferit. 3. Dacă formularea e alarmistă și ce informație lipsește (cine prognozează, pe ce bază, pentru ce dată). Nu da un curs „actual” din memorie; spune că trebuie verificat pe bnr.ro. -
Replica istorică celebră: spusă cu adevărat sau legendă?
Ești istoric. O replică celebră despre [tema] e atribuită unui domnitor, unui general sau unui om politic din trecut: „[lipește aici replica]” Spune-mi: - dacă apare într-o sursă din epocă sau a fost consemnată mult mai târziu (cronici, memorii, literatură); - diferența dintre o replică documentată și una din tradiția populară sau din manuale vechi; - cum verific în lucrări de specialitate. Dă un nivel de încredere și nu inventa surse.
-
Compară echilibrat pozițiile candidaților pe o temă
Ești analist politic strict neutru. Vreau să înțeleg cum se raportează candidații sau partidele la [tema]. Candidații sau partidele: [lista] Fă un tabel cu: poziția declarată, sursa unde trebuie verificată (program oficial, discursuri, voturi în Parlament), contradicții între declarații și voturi, dacă există. Reguli: - același format și aceeași lungime pentru fiecare; - fără adjective evaluative; - marchează clar ce poate fi depășit, pentru că informațiile tale pot fi vechi; - nu inventa citate sau voturi; scrie „neverificat” unde nu știi. La final, spune-mi cum verific singur fiecare rând.
-
„Comandă acum, ultimele bucăți la jumătate de preț”
Am primit un mesaj sau am văzut o pagină care vinde un produs de sănătate: [tema] Mesajul sau textul paginii: [lipește aici] Spune-mi rapid: 1. Ce semne de înșelătorie apar (cronometru, preț „redus” permanent, firmă fără date de identificare, comentarii blocate). 2. Ce verific înainte de orice comandă: datele firmei, recenzii independente, istoricul paginii. 3. Ce nu fac: nu dau date de card sau coduri primite prin SMS și nu dau click pe linkurile din mesaj. Verdict prudent cu nivel de încredere.
-
„X% dintre români cred că...” – cât valorează sondajul?
Ești un sociolog care evaluează sondaje. Am văzut o cifră: [tema]. <text> [lipește aici fragmentul din articol] </text> Evaluează: 1. Cine a făcut sondajul și cine l-a comandat. 2. Metoda: număr de persoane, cum au fost alese, telefonic sau online, marja de eroare, perioada. 3. Cum a fost formulată întrebarea și dacă formularea putea influența răspunsul. 4. Dacă titlul spune mai mult decât rezultatele. 5. Nivel de încredere și ce nu se poate stabili. Dacă nu ai detaliile sondajului, spune-mi ce să caut, nu le inventa.
-
Un grafic despre climă care „demontează” încălzirea globală
Am primit un grafic despre temperaturi sau climă cu concluzia: [tema] Ce arată graficul (axe, perioadă, sursa menționată): [descrie sau copiază textul din grafic] Analizează ca un climatolog: 1. Ce perioadă e aleasă și dacă alegerea ei poate schimba concluzia (de exemplu un an foarte cald ca punct de pornire). 2. Ce arată axele (scală tăiată, unități, medie globală sau o singură stație). 3. Dacă sursa e indicată și se poate verifica (Copernicus, IPCC, agențiile meteorologice naționale). 4. Ce spun seriile de date pe termen lung, în general. Concluzie: grafic corect, înșelător sau neclar, cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Citat atribuit lui Steve Jobs, Bill Gates sau Elon Musk
Circulă un citat atribuit lui [numele persoanei]: [tema] Spune-mi rapid: 1. Dacă știi că persoana a spus asta și în ce context; dacă nu știi, spune clar. 2. Semne de atribuire falsă (ton motivațional generic, apare doar pe imagini cu citate, fără dată și sursă). 3. Cum verific: căutare cu ghilimele, Google Fact Check Explorer, interviurile sau postările originale. Nu inventa sursa. Verdict cu nivel de încredere.
-
Deficit, datorie publică și „suntem pe ultimul loc în UE”
Ești un analist de finanțe publice, neutru politic. Verifică afirmația: [tema] (despre deficitul bugetar, datoria publică sau un clasament european). Fă un raport: 1. Ce indicator e folosit și cum se calculează (procent din PIB, cash sau metodologie europeană). 2. Ce perioadă și ce sursă ar trebui să aibă cifra (Eurostat, Ministerul Finanțelor, INS). 3. Dacă clasamentul e corect formulat sau scoate din context o singură valoare. 4. Ce argumente folosesc tabere diferite și ce spun datele, fără să iei partea cuiva. 5. Pașii prin care verific singur pe Eurostat și pe site-ul Ministerului Finanțelor. Spune clar ce date s-ar putea să nu le ai și dă un nivel de încredere. -
Mituri juridice care circulă: „dacă nu semnezi, nu se poate...”
Ești jurist care demontează mituri juridice. Am auzit că [tema] (de exemplu „dacă refuzi să semnezi procesul-verbal, amenda nu e valabilă”, „după X ani datoria dispare singură”). Spune-mi: - partea de adevăr, dacă există; - ce e greșit sau prea simplificat; - ce consecințe practice poate avea dacă mă bazez pe mit; - unde verific regula exactă. Dă un nivel de încredere. Nu inventa articole sau termene. -
Un AI mi-a explicat cum se votează: verific înainte să merg la secție
Ești specialist în proceduri electorale. Un asistent AI mi-a explicat regulile de vot pentru [tema] (acte necesare, unde votez, vot în străinătate, vot prin corespondență, termene): [lipește aici răspunsul AI] Spune-mi: - ce informații de acest fel se schimbă de la o alegere la alta și deci trebuie verificate obligatoriu; - unde găsesc regulile actuale: Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, site-ul primăriei pentru secția de votare; - ce greșeli frecvente fac modelele AI la astfel de întrebări (reguli vechi, reguli din alte țări). Nu-mi confirma termene sau acte din memorie ca fiind sigure.
-
Poze „înainte și după” la slăbit sau tratamente
Am văzut poze „înainte și după” care promovează [tema]. Descrierea pozelor și a reclamei: [descrie imaginile] Spune-mi rapid: 1. Ce trucuri se folosesc des la astfel de poze (lumină, postură, unghi, editare, imagini generate cu AI, poze furate de la alte persoane). 2. Cum caut originea pozelor cu Google Lens sau TinEye. 3. Ce dovezi ar trebui să existe în locul pozelor ca afirmația să fie credibilă. Verdict prudent cu nivel de încredere. Nu pot analiza imaginea dacă nu o vezi; spune-mi ce poți și ce nu poți stabili din descriere.
-
Pagina de Facebook care distribuie știri e de încredere?
O pagină de Facebook sau un grup ([numele paginii], [linkul]) publică des postări despre [tema]. Ce am observat: [descrie: ce postează, cât de des, ce reacții are] Ajută-mă să evaluez: 1. Ce informații despre pagină pot verifica (transparența paginii: de când există, dacă și-a schimbat numele, de unde e administrată). 2. Dacă citează surse sau doar emoții și titluri. 3. Semne de pagină făcută pentru trafic sau înșelătorii (linkuri spre site-uri pline de reclame, concursuri false). 4. Un nivel de încredere. Dacă nu cunoști pagina, spune asta și nu ghici.
-
„Orașul X are cel mai poluat aer din Europa”
Am citit că [tema]. Unde am văzut: [sursa] Spune-mi rapid: 1. Ce poluant și ce perioadă ar trebui precizate ca afirmația să aibă sens (de exemplu particule fine, medie anuală sau o singură zi). 2. Unde găsesc date oficiale de calitatea aerului: rețeaua națională de monitorizare a calității aerului, Agenția Europeană de Mediu, Eurostat. 3. Ce trebuie comparat corect (aceeași metodă, aceeași perioadă). Nu inventa valori. Verdict prudent cu nivel de încredere.
-
„Au fost furate datele a milioane de români”: verifică o știre despre un atac informatic
Am citit o știre despre un atac informatic sau o scurgere de date: [tema] Textul și sursa: [lipește aici] Analizează: 1. Afirmațiile separate: cine a fost atacat, ce date, când, câți oameni. 2. Ce confirmări oficiale ar trebui să existe (comunicatul firmei sau instituției, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, dnsc.ro). 3. Ce exagerări apar des în astfel de știri. 4. Ce pot face eu în mod rezonabil (schimbarea parolei pe site-ul oficial, autentificare în doi pași, atenție la mesajele care vor urma). Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate.
-
Este „expertul” citat chiar expert?
Un articol despre [domeniul] citează un „expert”: [numele, titlul sau funcția invocată], care spune: „[tema]”. Spune-mi cum verific dacă persoana are expertiză reală în subiect: pregătire, afiliere, publicații, dacă vorbește în afara domeniului său, posibile conflicte de interese. Nu inventa informații despre persoană; dacă nu o cunoști, spune.
-
Explică-le părinților cum arată o înșelătorie
Vreau să-i protejez pe părinții sau bunicii mei de înșelătorii telefonice și online. Ei folosesc: [telefon, WhatsApp, Facebook, internet banking]. Scrie-mi o explicație simplă, de o pagină, cu cele mai frecvente tipuri de înșelătorii (falsul nepot sau falsul polițist, SMS de la curier, apel de la „bancă”, câștiguri la loterie), cum le recunosc și 5 reguli de aur. Ton cald, fără termeni tehnici, cu litere mari bune de printat. -
Ce tehnici de manipulare folosește textul?
Analizează textul de mai jos despre [tema] și identifică tehnicile de persuasiune sau manipulare: generalizări, apel la frică, „toată lumea știe”, falsă dilemă, atacul la persoană, cifre fără context, autorități invocate vag. <text> [lipește textul] </text> Pentru fiecare tehnică: citatul exact din text, numele tehnicii, de ce e problematică. Fii neutru: analizează forma, nu tabăra politică sau ideologică.
-
Am „câștigat” bani sau o moștenire neașteptată
Am primit un mesaj sau un e-mail că am câștigat un premiu, o loterie sau o moștenire: [tema]. <mesaj> [lipește aici textul, fără date personale] </mesaj> Spune-mi în câteva rânduri: 1. Semnele de înșelătorie din mesaj (taxă de eliberare, urgență, cont în străinătate, greșeli). 2. Verdictul tău prudent. 3. Ce fac: nu răspund, nu plătesc nimic, nu trimit acte, raportez mesajul și, dacă am dat deja date, anunț banca pe canalele oficiale.
-
Biografia unei personalități istorice scrisă de AI
Ești istoric. Un AI mi-a scris o biografie scurtă a unei personalități legate de [tema]: [lipește aici textul] Spune-mi: - ce detalii sunt cel mai probabil să fie greșite (date de naștere și de moarte, funcții, rude, lucrări, citate); - ce informații par confundate cu ale altei persoane cu nume asemănător; - unde verific fiecare detaliu important. Marchează clar ce nu poți confirma.
-
Răspunsul AI se aplică în România sau e din altă țară?
Ești jurist care cunoaște diferențele dintre sistemele juridice. Un AI mi-a explicat reguli despre [tema]: [lipește aici răspunsul] Spune-mi: - ce indicii arată că regulile pot fi din altă țară (termeni juridici traduși, instituții care nu există în România, sume în altă monedă); - ce ține de dreptul Uniunii Europene și ce ține de legea românească; - unde verific varianta românească (legislatie.just.ro, instituția de profil). Fii sincer despre ce nu știi sigur.
-
Un influencer de nutriție: expert sau vânzător
Urmăresc un influencer care dă sfaturi despre nutriție sau sănătate. Afirmația lui: [tema] Ce știu despre el (pregătire, ce vinde, unde postează): [descrie] Spune-mi rapid: 1. Ce semne arată că sfatul e mai mult marketing decât informație. 2. Ce întrebări să-mi pun despre pregătirea și conflictele lui de interese. 3. Unde verific afirmația concretă (PubMed, Institutul Național de Sănătate Publică, OMS). Fără atacuri la persoană, doar evaluarea informației. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Statistică despre populație, emigrare sau sărăcie
Am citit că [tema] (de exemplu câți români au plecat din țară, câți trăiesc în sărăcie, câte divorțuri sunt). Spune-mi pe scurt: 1. Dacă cifra pare plauzibilă și ce indicator oficial ar trebui să fie la bază. 2. Unde verific: Institutul Național de Statistică (insse.ro, inclusiv rezultatele recensământului), Eurostat. 3. Ce confuzii apar des (an diferit, definiții diferite, estimări prezentate ca date sigure). Nu da cifre din memorie ca fiind actuale; spune cât de sigur ești. -
AI-ul mi-a dat cifre și date: le pot folosi?
Un asistent AI mi-a dat aceste cifre despre [tema]: [lipește aici cifrele] 1. Spune-mi care cifre sunt bine-cunoscute și stabile și care se schimbă des sau pot fi inventate. 2. Pentru fiecare, indică tipul de sursă oficială unde verific (Eurostat, Institutul Național de Statistică, rapoartele IPCC, Copernicus). 3. Ce fac dacă nu găsesc cifra: nu o folosesc sau o marchez ca neconfirmată. Nu confirma cifre pe care nu le poți verifica.
-
„Telefonul mă ascultă și apoi îmi arată reclame”
Cred sau am auzit că [tema]. Ești un specialist în confidențialitate digitală: 1. Ce se știe sigur despre cum colectează aplicațiile date pentru reclame. 2. Ce explicații alternative există (istoric de căutare, locație, contacte, coincidențe). 3. Ce e confirmat, ce e nedovedit și ce e mit. 4. Ce pot verifica singur în setările telefonului (permisiunile pentru microfon, locație). Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate. -
Poate AI-ul să știe ceva atât de recent?
Vreau să aflu dacă [tema] s-a întâmplat recent. Înainte să-mi răspunzi: - spune-mi până la ce dată ai informații și dacă poți căuta acum pe internet; - dacă nu poți, nu ghici: spune-mi ce surse oficiale sau publicații să consult și ce să caut. Dacă poți căuta, dă-mi sursele exacte și data fiecărei surse. -
Cât de credibil e site-ul care a publicat știrea economică?
Ești un specialist în evaluarea surselor media. Vreau să știu cât mă pot baza pe [sursa] ([linkul]), care a publicat despre [tema]. Fă o evaluare: 1. Ce pot afla despre site: cine îl deține, dacă are redacție și autori cu nume, de când există (verificabil în Wayback Machine). 2. Dacă citează surse primare (INS, BNR, Eurostat, Monitorul Oficial) sau doar alte site-uri. 3. Semne de clickbait sau de conținut sponsorizat nemarcat. 4. O listă de verificări pe care le fac singur și un nivel de încredere. Dacă nu cunoști site-ul, spune asta în loc să ghicești reputația lui.
-
Verifică un calcul de taxă, penalitate sau amendă
Ești consultant fiscal și juridic. Am primit sau am făcut un calcul pentru [tema] (impozit, penalități de întârziere, amendă, dobândă): [lipește aici calculul și datele folosite] Spune-mi: - dacă pașii calculului sunt logici; - ce valori trebuie verificate în sursa oficială (cote, procente, termene); - unde le găsesc (ANAF, legislatie.just.ro, Banca Națională a României pentru dobânzi de referință). Marchează clar ce e verificat de tine și ce e presupunere. Nu inventa procente.
-
Recunoaște tiparele de dezinformare din campania electorală
Ești cercetător în dezinformare, strict neutru politic. Văd multe mesaje despre [tema] și vreau să înțeleg dacă fac parte dintr-o campanie de manipulare. Exemple pe care le-am văzut: [lipește aici 2–5 mesaje] Analizează structurat: 1. Tiparele comune: aceeași poveste repetată, aceleași cuvinte, aceeași emoție, aceleași ținte. 2. Tehnici folosite: frică, „ce nu-ți spune presa”, falsă urgență, cifre fără sursă, imagini scoase din context. 3. Care afirmații sunt verificabile și cum le verific (Google Fact Check Explorer, sursele oficiale). 4. Ce nu se poate concluziona doar din aceste exemple. Aplică exact aceleași criterii mesajelor din toate taberele.
-
Un infografic de nutriție care circulă pe internet
Am primit un infografic despre nutriție sau sănătate: [tema] Ce scrie pe el (cifre, afirmații, sursa menționată): [copiază textul din imagine] 1. Ia fiecare afirmație și cifră pe rând și spune-mi dacă e plauzibilă, exagerată sau greșită. 2. Verifică dacă sursa indicată pe infografic pare reală și dacă cifrele pot proveni din ea. 3. Spune-mi ce lipsește (unitatea de măsură, porția, populația studiată). Tabel: afirmație | verdict | nivel de încredere | cum verific. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Captură de ecran cu o conversație „scandaloasă”
Circulă o captură de ecran cu o conversație (WhatsApp, Messenger, e-mail) despre [tema]. Textul din captură: [copiază textul] Cine a distribuit-o: [sursa] Spune-mi: 1. Cât de ușor se falsifică astfel de capturi și ce detalii pot trăda un fals (ore, fonturi, interfață, nume). 2. De ce o captură singură nu e o dovadă. 3. Ce aș avea nevoie ca să o consider credibilă (confirmare de la persoanele implicate, relatări independente).
-
Dovezi pentru și contra pe o temă științifică dezbătută
Pregătesc o lucrare sau o dezbatere despre [tema]. 1. Prezintă cele mai solide dovezi pentru și cele mai solide dovezi contra, cu tipul fiecărei dovezi (experiment, observație, model). 2. Spune unde există consens și unde dezbaterea e reală. 3. Dă-mi cuvinte-cheie pentru căutare pe Google Scholar. 4. Ce întrebări rămân deschise. Format: două coloane (pentru, contra), apoi concluzie cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. -
Mit sau adevăr despre telefoane, calculatoare și internet
Afirmația: [tema] (de exemplu „încărcarea peste noapte strică bateria” sau „modul incognito te face anonim”). Răspunde scurt: 1. Verdict (adevărat, parțial adevărat, mit, depinde) și nivel de încredere. 2. Explicația tehnică pe înțeles. 3. Ce pot verifica singur în documentația oficială a producătorului. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate. -
Cum citesc corect un grafic distribuit online
Am văzut un grafic despre [tema]. Descrierea graficului: [titlu, axe, unități, perioadă, sursă trecută pe grafic]. Explică-mi ce arată de fapt graficul, ce nu arată și ce trucuri vizuale ar putea exagera mesajul (axă care nu pornește de la zero, perioadă aleasă convenabil, culori). Spune-mi unde găsesc datele originale ca să-l refac.
-
Cifrele economice date de AI sunt reale?
Am primit de la un AI un text cu cifre despre [tema] (inflație, PIB, salarii, prețuri). <text> [lipește aici textul] </text> Fă un audit: 1. Extrage toate cifrele, cu anul și sursa (dacă e dată). 2. Pentru fiecare: e plauzibilă, pare inventată, are sursă verificabilă? 3. Ce tabel anume aș căuta pe insse.ro, Eurostat sau bnr.ro ca s-o confirm. 4. Ce linkuri sau rapoarte citate ar putea să nu existe. Fii sincer despre propriile limite: și tu poți greși, deci marchează ce e sigur și ce nu.
-
De ce istoricii nu sunt de acord: interpretări diferite ale aceluiași eveniment
Ești istoric care prezintă echilibrat dezbaterile din domeniu. Vreau să înțeleg interpretările diferite despre [tema]. Fă un răspuns structurat: 1. Faptele pe care aproape toți istoricii le acceptă. 2. Principalele interpretări diferite, fiecare cu argumentele și sursele pe care se sprijină. 3. Cum au influențat epoca, regimul politic sau perspectiva națională aceste interpretări. 4. Ce întrebări rămân deschise. 5. Cum citesc singur o sursă și îmi dau seama ce interpretare urmează. Prezintă echilibrat. Nu inventa nume de istorici sau titluri; dacă nu ești sigur, descrie școlile de gândire fără nume. -
O declarație veche prezentată ca nouă
Ești verificator de informații, neutru. O declarație despre [tema] circulă acum ca și cum ar fi recentă, dar bănuiesc că e veche. [lipește aici textul sau descrierea clipului] Spune-mi: - ce indicii arată data reală (funcția pe care o avea atunci persoana, evenimentele menționate, aspectul fizic, logo-ul televiziunii); - cum găsesc prima apariție (căutare cu ghilimele și interval de date, Wayback Machine, căutare inversă a unui cadru cu Google Lens); - de ce contează data pentru sensul declarației. Spune clar ce nu poți stabili fără acces la internet.
-
SMS sau e-mail „de la Ministerul Sănătății” sau de la casa de asigurări
Am primit un mesaj care pretinde că vine de la o instituție de sănătate: [tema] Textul mesajului (fără datele mele personale): [lipește aici] 1. Spune-mi ce semne de înșelătorie are (link scurtat, urgență, cerere de plată, date de card, coduri). 2. Explică de ce nu dau click pe link și nu răspund la mesaj. 3. Cum verific: intru singur pe site-ul oficial al instituției, găsit independent, nu din mesaj, și caut avertizările Directoratului Național de Securitate Cibernetică (dnsc.ro). Nu da niciodată parole, coduri sau date de card.
-
„Așa a zis Eminescu despre români” – verificare amănunțită
Ești un istoric literar atent la surse. Circulă un citat despre români sau despre România atribuit lui [persoana] (Eminescu, Cioran, Caragiale, Iorga etc.): „[lipește citatul]”. Contextul în care circulă: [tema]. Fă o analiză: 1. Dacă textul apare în opera autorului și în ce scriere; dacă nu știi sigur, spune. 2. Dacă e un fragment real scos din context, o parafrază sau o invenție. 3. Cum s-ar putea schimba sensul în contextul original. 4. Ce surse consult: ediții critice ale operelor, biblioteci digitale, cercetători ai operei. Nu inventa trimiteri bibliografice, pagini sau ani.
-
Poluare, defrișări sau ape contaminate în zona mea
Circulă informații despre o problemă de mediu din zona mea: [tema] Ce am văzut sau citit: [lipește aici] 1. Separă afirmațiile verificabile de cele vagi. 2. Spune-mi ce instituții publice sunt responsabile și unde publică date sau rapoarte (agențiile pentru protecția mediului, Garda de Mediu, ministerul de resort). 3. Ce dovezi pot strânge singur în siguranță (fotografii datate, locație). 4. Ce nu se poate stabili fără analize de laborator. Verdict prudent. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Dovezi pentru și contra pe o temă de tehnologie
Pregătesc un articol, o prezentare sau o decizie despre [tema] (de exemplu efectele ecranelor asupra copiilor sau siguranța unei tehnologii noi). 1. Afirmațiile principale care circulă, separate. 2. Pentru fiecare: dovezi pentru, dovezi contra, ce tip de dovezi sunt (studii, rapoarte, opinii). 3. Unde caut surse primare (Google Scholar, rapoartele instituțiilor publice, documentația oficială). 4. Ce nu se știe încă. Concluzie echilibrată cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate. -
Declarație economică scoasă din context
Ești un verificator de fapte imparțial. O declarație despre [tema] a fost preluată în titluri ca „[lipește titlul]”. Declarația completă (dacă o am): [lipește textul sau transcrierea] Cine a spus-o, unde și când: [persoana, evenimentul, data] Fă un raport: 1. Ce a spus exact persoana și ce a adăugat titlul. 2. Dacă e o opinie, o prognoză, o decizie sau o propunere. 3. Cum a fost interpretată de surse cu orientări diferite. 4. Ce sursă primară trebuie consultată (înregistrarea, stenograma, comunicatul oficial). Rămâi neutru și spune clar ce nu poți verifica.
-
Sursă primară sau secundară? Cât de aproape e de eveniment
Ești profesor de metodologie istorică. Am o sursă despre [tema]: [descrie sursa: document, memorii, articol, manual, site]. Spune-mi pe scurt: - dacă e sursă primară (din epocă, de la martori) sau secundară (interpretare ulterioară); - ce limite are (autorul putea ști? avea un interes? a scris mult după?); - cu ce alte surse ar trebui să o compar. Fii concret și nu inventa detalii despre sursă.
-
Site-ul cu explicații juridice: e o sursă bună?
Ești jurist care evaluează surse de informare juridică. Am găsit explicații despre [tema] pe site-ul [linkul]. Fă-mi o listă de verificare: 1. Cine scrie: autor cu nume și pregătire juridică, redacție, instituție? 2. Data articolului și dacă ține cont de modificările recente ale legii. 3. Dacă trimite la textul legal exact și dacă acel text se găsește pe legislatie.just.ro. 4. Dacă face diferența între regulă și excepții, între lege și practică. 5. Interese comerciale: vinde servicii, formulare, consultanță? Dacă nu poți accesa site-ul, spune asta și nu-l evalua din memorie.
-
Verifică dacă un răspuns AI despre politică e echilibrat
Ești analist media, specializat în echilibrul informației politice. Am primit de la un AI un răspuns despre [tema]: [lipește aici răspunsul] Analizează-l structurat: 1. Afirmațiile de fapt și opiniile, separate. 2. Formulări încărcate (adjective, etichete) și cui folosesc. 3. Ce argumente sau perspective importante lipsesc. 4. Surse pe care le menționează: există sigur sau pot fi inventate? 5. O versiune rescrisă, neutră, a răspunsului, cu mențiunea clară a ce trebuie verificat. Aplică același test indiferent ce tabără pare favorizată. Spune ce nu poți verifica.
-
Verifică toate cifrele dintr-un articol de sănătate
Lucrez la un articol sau o prezentare despre [tema] și vreau să verific cifrele. Textul cu cifre: [lipește aici textul] Pentru fiecare cifră: 1. Ce afirmă exact (procent, număr, rată la 100.000 de locuitori). 2. Ce sursă oficială sau științifică ar trebui s-o confirme (Institutul Național de Sănătate Publică, Eurostat, OMS, studii pe PubMed). 3. Dacă e plauzibilă, depășită sau scoasă din context. Tabel: cifra | verdict | încredere | sursa unde verific. La final, ce cifre nu pot fi verificate fără acces la sursă. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Un AI mi-a spus că mesajul e „sigur” – mai verific?
Am întrebat un asistent AI despre un mesaj primit ([tema]) și mi-a spus că pare legitim. Mesajul: [lipește aici, fără date personale] Răspunsul AI-ului: [lipește aici] Spune-mi sincer: 1. De ce un AI nu poate confirma că un link, un număr sau un expeditor e sigur. 2. Ce semne de alarmă ar fi putut fi trecute cu vederea. 3. Singura verificare sigură: contactez instituția pe canalele oficiale găsite singur. Nu-mi da tu un verdict de „sigur”.
-
Declarația unui cercetător scoasă din context
O postare sau o știre citează un cercetător ca să susțină că [tema]. Citatul și sursa: [lipește aici] 1. Spune-mi cum găsesc contextul complet (interviul, articolul științific, conferința). 2. Ce întrebări pun: ce întrebare i s-a pus, ce a spus înainte și după, dacă vorbea despre altceva. 3. Dacă persoana e chiar specialistă în domeniul despre care vorbește. 4. Cum ar arăta o reformulare corectă a ideii, dacă textul permite. Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
„AI-ul a devenit conștient” și alte știri senzaționale despre inteligența artificială
Am citit o știre sau o postare despre inteligența artificială: [tema] Textul: [lipește aici] 1. Separă ce s-a întâmplat de fapt de interpretările senzaționale. 2. Explică-mi pe înțeles cum funcționează tehnologia la care se referă și ce poate și nu poate face. 3. Ce surse primare există (anunțul companiei, articolul științific). 4. Verdict pentru fiecare afirmație, cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate.
-
Cât de credibil este un sondaj?
Am citit un sondaj despre [tema]: [rezultatele, institutul, numărul de respondenți, perioada, metoda]. Spune-mi ce trebuie să știu ca să-l judec: cine l-a comandat și făcut, eșantionul, marja de eroare, metoda (telefonic, online, față în față), formularea întrebărilor. Ce concluzii se pot trage și ce concluzii nu? Rămâi neutru față de rezultat.
-
„Câștigi 500 de lei pe zi din telefon” – analiză completă
Ești un specialist în fraude online. Am primit o ofertă de câștig rapid: [tema] (like-uri plătite, „sarcini” online, investiții în grup pe Telegram). <mesaj> [lipește aici conversația, fără date personale] </mesaj> Fă un raport: 1. Cum funcționează de obicei această schemă, pas cu pas (primele plăți mici, apoi cererea de depunere). 2. Ce semne din conversația mea se potrivesc. 3. Ce risc am dacă am trimis deja date sau bani și ce fac acum. 4. Unde raportez: DNSC (dnsc.ro), Poliție, banca prin canalele oficiale. Nu-mi recomanda să continui conversația „ca să văd ce se întâmplă”.
-
Mesaj de la un „executor” sau o firmă de recuperare a datoriilor
Ești jurist care cunoaște executarea silită și recuperarea datoriilor. Am fost contactat de cineva care se prezintă drept executor judecătoresc sau firmă de recuperare pentru o datorie legată de [tema]: [lipește aici mesajul, fără date personale] Analizează: 1. Diferența dintre un executor judecătoresc și o firmă de recuperare, ce poate face fiecare și ce nu. 2. Ce documente ar trebui să primesc într-o procedură reală. 3. Semne de înșelătorie sau de presiune abuzivă. 4. Cum verific: registrul public al executorilor de la Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, datele firmei la Registrul Comerțului, creditorul inițial pe canale găsite independent. 5. Ce nu fac până verific (nu plătesc, nu dau date de card). Nu inventa termene sau articole; recomandă-mi un avocat dacă datoria e reală și contestată.
-
Cum a votat de fapt un parlamentar
Ești specialist în activitatea parlamentară, neutru. Circulă afirmația că un parlamentar sau un partid a votat într-un anumit fel despre [tema]. Afirmația: [lipește aici] Spune-mi: - cum găsesc votul nominal pe site-ul Camerei Deputaților sau al Senatului și ce înseamnă „pentru”, „contra”, „abținere”, „nu a votat”; - de ce contează la ce vot e vorba (amendament, raport, vot final, altă versiune a proiectului); - un verdict prudent doar după ce verific. Nu-mi da rezultatul votului din memorie ca sigur.
-
Cure detox, remedii naturiste și leacuri băbești
Mi s-a recomandat un remediu: [tema] Ce ar trebui să facă: [efectul promis] 1. Explică-mi ce se știe științific despre ingredientele principale. 2. Spune-mi dacă mecanismul promis („elimină toxinele”, „alcalinizează corpul”) are sens biologic. 3. Ce riscuri pot exista (interacțiuni, doze, întârzierea tratamentului). 4. Verdict cu nivel de încredere. Unde verific: PubMed, Agenția Europeană a Medicamentului pentru plantele medicinale, Institutul Național de Sănătate Publică. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. Nu înlocuiești medicul.
-
Zvon din cartier sau din oraș: ce dovezi există?
În cartierul sau orașul meu se vorbește că [tema] (se închide un spital, se construiește ceva, se taie apa, se demolează). Spune-mi scurt: 1. Ce tip de informație oficială ar exista dacă zvonul e adevărat (hotărâre de consiliu local, anunț al furnizorului, autorizație). 2. Unde caut: site-ul primăriei, hotărârile consiliului local, comunicatele furnizorului, presa locală. 3. Ce întrebări să pun ca să separ zvonul de fapte. Nu ai informații locale actuale; spune asta. -
Preprint, comunicat de presă sau studiu publicat: ce am în față
Cineva îmi trimite ca dovadă pentru [tema] următoarea sursă: [lipește aici titlul, linkul, revista] 1. Explică diferența dintre preprint, comunicat de presă al unei universități și articol evaluat de alți cercetători. 2. Spune-mi cum aflu ce fel de sursă e aceasta și dacă a fost publicată ulterior sau retrasă (Google Scholar). 3. Cât de mult ne putem baza pe fiecare tip. 4. Ce semne au revistele de calitate slabă. Nu confirma existența sursei dacă nu ești sigur. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Declarație publicată de un cont care imită o persoană sau o firmă
Am văzut o declarație atribuită lui [numele persoanei sau firmei]: [tema] Contul care a publicat-o: [numele contului și platforma] 1. Spune-mi cum deosebesc contul oficial de unul care îl imită (bifă de verificare, nume de utilizator, data creării, numărul de urmăritori, link spre site-ul oficial). 2. Cum verific dacă declarația apare pe site-ul oficial sau în presa serioasă. 3. De ce bifa de verificare nu mai e o garanție pe unele platforme. Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate.
-
Sfatul financiar atribuit unui miliardar celebru
Circulă pe rețele un „sfat” despre bani atribuit lui [persoana]: „[lipește citatul]”. Subiectul: [tema]. Verifică: 1. Dacă citatul apare în cărți, interviuri sau scrisori publice cunoscute ale persoanei, sau dacă e o atribuire populară fără sursă. 2. Dacă formularea a fost schimbată ca să vândă un curs, o platformă sau o „metodă”. 3. Cum caut originalul: citate între ghilimele în motoarele de căutare, Google Fact Check Explorer, arhive cu Wayback Machine. Spune un nivel de încredere și nu inventa titluri de cărți sau date.
-
Postarea „Azi în istorie”: data și faptele sunt corecte?
Ești istoric atent la date. O pagină a publicat „Azi în istorie” despre [tema]: [lipește aici textul] Spune-mi pe scurt: - dacă data și evenimentul ți se par corecte și cât de sigur ești; - capcane frecvente: calendarul iulian și cel gregorian (România a trecut la cel gregorian abia în secolul XX), data începerii confundată cu data încheierii, ani rotunjiți; - unde verific: o enciclopedie serioasă, o carte de specialitate, Google Scholar. Nu inventa detalii.
-
Un oficial a spus ce prevede o lege: verifică declarația
Ești jurist care verifică declarații publice, neutru politic. Un ministru, un parlamentar sau alt oficial a declarat ce prevede o lege despre [tema]: [lipește aici declarația și contextul] Analizează structurat: 1. Ce afirmă concret declarația despre lege. 2. Dacă e vorba de o lege existentă, de un proiect sau de o intenție. 3. Cum compar declarația cu textul oficial (legislatie.just.ro, Monitorul Oficial, site-ul instituției). 4. Unde ar putea fi exagerare, simplificare sau omisiune. 5. Nivelul tău de încredere și ce nu poți stabili. Tratează la fel declarațiile oricărui partid. Nu inventa numere de acte.
-
Institutul care a făcut sondajul: cine e și cine a plătit?
Ești specialist în cercetare sociologică, neutru politic. Un sondaj despre [tema] e atribuit unui institut pe care nu-l cunosc: [numele institutului]. Ajută-mă să-l evaluez: 1. Ce informații ar trebui să publice un institut serios (metodologie, eșantion, perioadă, finanțator, întrebările exacte). 2. Cum verific dacă institutul există și are activitate (site, istoric de sondaje, rezultate comparate cu alegerile anterioare). 3. Dacă există reguli de publicare a sondajelor în campanie și unde le verific (Autoritatea Electorală Permanentă). 4. Semne de sondaj comandat sau inventat. Nu inventa informații despre institut; spune ce nu știi.
-
Studiul citat e publicat într-o revistă serioasă?
Cineva îmi trimite un studiu ca dovadă pentru [tema]. Datele studiului (titlu, revistă, an, autori, link): [lipește aici] 1. Spune-mi cum verific dacă studiul există și e indexat (PubMed, Google Scholar). 2. Ce înseamnă evaluare de către alți cercetători și de ce contează. 3. Ce semne are o revistă de calitate slabă (publică orice contra cost, nume care imită reviste cunoscute). 4. Dacă studiul a fost retras sau contrazis, cum aflu. Format: listă de verificări, cu ce am găsit și ce rămâne de verificat. Nu confirma că studiul există dacă nu ești sigur. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
„Tinerii de azi...” – ce spun datele despre o tendință
Ești un sociolog imparțial. Se spune des că [tema] (tinerii nu mai citesc, oamenii nu mai fac copii, satele se golesc, violența crește). Fă un raport: 1. Ce date ar putea confirma sau infirma afirmația și de la cine (INS, Eurostat, studii universitare). 2. Ce indicator ar trebui urmărit și pe ce perioadă. 3. Unde afirmația e parțial adevărată și unde e generalizare sau nostalgie. 4. Ce nu se poate stabili. 5. Un nivel de încredere și 3 pași prin care verific singur. Nu inventa studii sau cifre; dacă nu ești sigur, spune unde să caut. -
Radiații de la antene, 5G sau aparate electrocasnice
Am auzit că [tema] (de exemplu că antenele 5G sau un aparat din casă fac rău sănătății). Ești un fizician care explică pe înțeles: 1. Diferența dintre radiațiile ionizante și cele neionizante. 2. Ce spun evaluările OMS și ale autorităților despre expunerea obișnuită. 3. De unde vine teama și ce e adevărat din ea. 4. Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. -
Verifică unitățile de măsură și ordinul de mărime
Ești un profesor de fizică atent la unități. Afirmația: [tema] 1. Verifică dacă unitățile sunt folosite corect (kW și kWh, tone și kilograme, procente și puncte procentuale). 2. Fă un calcul de ordin de mărime ca să vezi dacă cifra e plauzibilă; arată pașii. 3. Spune-mi ce cifră de pornire ți-ar trebui ca să fii sigur. Verdict scurt cu nivel de încredere. Nu inventa date pe care nu le ai. -
Captură cu un „răspuns șocant” dat de ChatGPT sau alt AI
Circulă o captură în care un asistent AI ar fi răspuns: [tema] 1. Explică-mi de ce o astfel de captură nu dovedește mare lucru (instrucțiuni ascunse înainte, editare, conversație lungă cu capcane, versiune veche). 2. Ce pot încerca singur ca să văd cum răspunde modelul acum (întrebare neutră, fără context). 3. Ce semne de editare caut în captură. Verdict prudent cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate. -
Verifică citatele înainte să le folosesc într-o lucrare
Vreau să folosesc următoarele citate în [un articol / o lucrare / o prezentare] despre [domeniul]: [lista citatelor, cu autorul și sursa pe care o am] Pentru fiecare: dacă îl recunoști, cât de sigur ești, ce sursă primară ar trebui să găsesc (carte cu pagină, discurs oficial, interviu publicat) și ce fac dacă nu o găsesc. Nu completa singur surse lipsă.
-
România comparată cu alte țări din UE
Ești un analist care lucrează cu datele Eurostat. Vreau să verific o comparație: [tema] (prețuri, salarii, putere de cumpărare, pensii). Fă un raport: 1. Ce indicator potrivit există pentru comparație și ce înseamnă (de exemplu paritatea puterii de cumpărare). 2. Ce poate distorsiona comparația: an diferit, monede, structura populației. 3. Ce tabele să caut pe Eurostat și pe insse.ro. 4. O concluzie prudentă, cu ce nu se poate afirma. Nu inventa valori; dacă nu le știi sigur, spune și arată unde le găsesc. -
Un clip de arhivă prezentat ca altceva
Ești specialist în imagini de arhivă. Circulă un clip vechi prezentat ca fiind despre [tema]: Descrierea clipului: [descrie-l sau lipește textul care îl însoțește] Spune-mi: - ce indicii din imagine pot data clipul (calitatea filmului, vehicule, uniforme, inscripții); - cum caut originalul: capturi din cadre-cheie căutate cu Google Lens, căutare după descriere, Wayback Machine; - un verdict prudent, cu nivel de încredere. Nu presupune că descrierea e corectă doar pentru că imaginile arată vechi.
-
„Medicii și industria ascund adevărul despre...”
Cineva apropiat crede că [tema] și susține că medicii sau industria ascund adevărul. Argumentele lui: [lipește aici] Ajută-mă calm și echilibrat: 1. Separă argumentele și spune-mi pentru fiecare ce dovezi există pentru și contra. 2. Ce e adevărat în îngrijorare (de exemplu conflicte de interese reale) și ce e exagerat. 3. Ce surse primare pot arăta împreună (OMS, Agenția Europeană a Medicamentului, studii pe PubMed). 4. Cum pot discuta fără să-l ironizez. Fără a lua în derâdere persoana. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Referat sau lucrare scrisă cu ajutorul AI: verifică sursele
Am folosit un AI pentru un referat despre [tema]. Bibliografia propusă de AI: [lipește aici lista de surse] 1. Pentru fiecare sursă, spune-mi cum verific că există exact așa (titlu, autori, an, revistă, DOI) pe Google Scholar. 2. Ce semne arată o referință inventată. 3. Cum înlocuiesc sursele care nu există cu surse reale găsite de mine. 4. Ce afirmații din text depind de sursele nesigure. Format: tabel sursă | ce verific | risc de a fi inventată. Nu confirma că există surse dacă nu poți verifica.
-
Cod sau comenzi primite de la AI: e sigur să le rulez?
Un asistent AI mi-a dat acest cod sau aceste comenzi pentru [tema]: [lipește aici codul] Analizează înainte să rulez ceva: 1. Ce face fiecare parte, pe înțeles. 2. Ce poate șterge, modifica sau trimite pe internet. 3. Ce dependențe sau pachete instalează și dacă numele lor par reale (modelele AI pot inventa nume de pachete). 4. Cum le testez în siguranță (copie de rezervă, mediu separat). Format: explicație pe linii, riscuri, verdict. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate.
-
Calculatorul online de salariu, credit sau pensie e corect?
Am folosit un calculator online ([linkul]) pentru [tema] (salariu net, rată la credit, pensie) și am obținut: [rezultatul]. Datele introduse: [ce am completat] Ajută-mă: 1. Refă calculul pas cu pas, cu regulile pe care le cunoști, și marchează ce reguli s-ar putea să se fi schimbat recent. 2. Spune ce ipoteze ascunse poate avea calculatorul (deduceri, comisioane, dobândă fixă sau variabilă). 3. Unde verific regulile oficiale: legislatie.just.ro (Codul fiscal), site-ul ANAF, site-ul băncii, Casa Națională de Pensii Publice. Nu prezenta rezultatul tău drept sigur dacă regulile pot fi depășite.
-
Propagandă istorică reciclată în mesaje de azi
Ești istoric al propagandei, neutru politic. Văd mesaje despre [tema] care folosesc argumente istorice pentru a mobiliza oamenii azi (pretenții teritoriale, „trădări” vechi, „dușmani istorici”, nostalgii după un regim): [lipește aici 1–3 exemple] Analizează structurat: 1. Ce fapte istorice invocă mesajul și cât de corect le prezintă. 2. Ce omite sau simplifică. 3. Tehnicile de propagandă (emoție, simplificare, țap ispășitor, falsă continuitate). 4. Cum verific faptele invocate în lucrări de specialitate. 5. Ce nu se poate stabili. Aplică aceleași criterii indiferent de tabăra care folosește mesajul. Nu inventa surse.
-
Infografic despre drepturile mele: corect sau simplificat prea mult?
Ești jurist care verifică materiale explicative. Am văzut un infografic sau o imagine cu text despre drepturile mele legate de [tema] (de exemplu la angajare, la chirie, la cumpărături, la un control în trafic). Textul din imagine: [lipește aici] Spune-mi: - ce afirmații sunt prea generale sau pot avea excepții importante; - cine a publicat materialul și dacă indică sursa legală; - unde verific: legislatie.just.ro, site-ul instituției de profil (de exemplu ANPC, Inspecția Muncii, ANAF). Nu inventa articole. Spune ce nu poți confirma.
-
Un afiș sau un fluturaș electoral: cine l-a făcut și e legal?
Ești specialist în comunicare electorală, neutru. Am găsit un afiș, un fluturaș sau o reclamă online despre [tema]. Ce scrie pe el: [lipește aici textul] Unde l-am găsit: [locul sau platforma] Analizează: 1. Dacă materialul arată cine l-a comandat și cine l-a produs, cum cer regulile pentru materialele de campanie. 2. Afirmațiile de fapt din el și cum se verifică fiecare. 3. Tehnicile de persuasiune folosite (frică, urgență, atacuri la persoană, cifre fără sursă). 4. Unde pot sesiza un material suspect: Autoritatea Electorală Permanentă, biroul electoral competent sau, pentru reclamele online, mecanismul de raportare al platformei. Nu da numere de articole din lege dacă nu ești sigur; spune-mi să verific regulile actuale pe site-ul Autorității Electorale Permanente.
-
„Hrana să-ți fie medicament”: citate vechi folosite în reclame
Ești un istoric al medicinei. O reclamă sau o postare folosește citatul [tema], atribuit lui [autorul]. 1. Spune-mi dacă citatul apare în scrierile autorului sau e o atribuire târzie; dacă nu ești sigur, spune asta. 2. Explică ce înțeles avea ideea în epocă și cum e folosită acum. 3. Arată-mi cum e folosit citatul ca să vândă un produs sau o idee nesusținută. Nu inventa trimiteri la texte. Dă un nivel de încredere și pașii prin care verific singur.
-
Verifică un răspuns AI despre o problemă practică
Am primit de la un AI un răspuns despre [tema] (o problemă cu un magazin, cu un proprietar, cu o instituție, cu un act). <raspuns> [lipește aici] </raspuns> Fă un audit: 1. Ce afirmații pot fi depășite sau specifice altei țări. 2. Ce trimiteri la legi, instituții sau proceduri trebuie verificate și unde (legislatie.just.ro, site-urile instituțiilor, ANPC). 3. Ce surse sau linkuri din răspuns ar putea să nu existe. 4. Un nivel de încredere pentru fiecare parte. Amintește-mi că pentru o situație concretă e bine să întreb instituția sau un specialist.
-
Cifre despre reciclare, deșeuri și energie verde
Am văzut afirmația: [tema] (de exemplu „România reciclează doar X%” sau „energia verde acoperă Y%”). 1. Spune-mi dacă ordinul de mărime pare plauzibil, fără să inventezi cifra exactă. 2. Ce definiții pot schimba cifra (deșeuri municipale sau totale, producție sau consum de energie, an). 3. Unde verific: Eurostat, Institutul Național de Statistică (insse.ro), site-urile ministerelor de resort. Format: verdict, explicație, pași de verificare. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. -
Plan complet de verificare pentru o captură de ecran folosită ca dovadă
Vreau să folosesc într-un articol sau o discuție o captură de ecran care arată [tema]. Detaliile capturii: [descrie: platforma, contul, data, textul] Fă-mi un plan de verificare: 1. Există postarea pe contul original? A fost ștearsă? Cum verific în Wayback Machine. 2. Contul e cel real sau o imitație (nume asemănător, poză copiată, dată a creării)? 3. Textul se potrivește cu stilul și cu alte declarații ale persoanei? 4. Mai apare captura în alte surse independente? Raport: ce e confirmat, ce e probabil, ce nu se poate stabili, cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate.
-
Testează-mi propria convingere
Cred că [tema]. Vreau să-mi testez convingerea onest. Prezintă cele mai bune argumente și dovezi împotriva ei, așa cum le-ar formula cineva bine informat. Apoi spune-mi ce dovezi m-ar face să-mi schimb părerea și ce dovezi ar întări-o. Nu încerca să mă convingi de o parte sau alta; ajută-mă să gândesc limpede. -
O hartă istorică distribuită pe internet: e corectă?
Ești istoric și cartograf. Am văzut o hartă care ar arăta [tema] (granițe, teritorii, populații, migrații) la un anumit moment: Ce arată harta și ce scrie pe ea: [descrie sau lipește textul] Analizează: 1. Ce an sau perioadă ar trebui să reprezinte și dacă e indicată. 2. Cine a făcut-o și pe ce surse se bazează; dacă e o hartă din epocă sau una modernă. 3. Ce granițe sau denumiri pot fi anacronice ori disputate între istorici. 4. Cum o compar cu atlase istorice publicate și cu lucrări de specialitate. 5. Mesajul politic sau naționalist pe care harta îl poate transmite. Nu inventa atlase sau autori. Spune ce nu poți verifica.
-
Pregătește întrebările pentru medic după ce am citit pe internet
Am citit pe internet despre [tema] și vreau să discut cu medicul meu fără să mă bazez pe zvonuri. 1. Rezumă în 3–4 puncte ce se știe sigur și ce e controversat despre subiect, în general. 2. Formulează 5 întrebări clare pe care să i le pun medicului. 3. Spune-mi ce informații de pe internet să nu iau drept sigure. Nu-mi cere date medicale personale și nu-mi da un diagnostic. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. -
Mesajul „scris de un medic / un preot” care circulă pe grupuri
Circulă un text lung atribuit lui [persoana] (un medic, un preot, un profesor cunoscut) despre [tema], cu îndemnul să fie distribuit. <text> [lipește aici] </text> Spune-mi: 1. Dacă persoana a scris sau a spus asta: apare pe paginile ei oficiale, în interviuri, în presă? 2. Semnele unei atribuiri false (semnătură adăugată la final, stil diferit, fără dată). 3. Ce parte din conținut poate fi verificată separat de autor. Dă un nivel de încredere și nu confirma autorul fără dovezi.
-
„Mii de oameni de știință au semnat că...”
Am văzut afirmația că mulți oameni de știință au semnat o scrisoare sau o declarație: [tema] 1. Explică-mi de ce numărul de semnături nu e același lucru cu consensul științific. 2. Ce verific la semnatari (sunt specialiști în domeniu, se pot verifica numele). 3. Unde găsesc pozițiile instituțiilor științifice și rapoartele de sinteză (de exemplu IPCC, pentru climă). Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta. -
„Detectorul de AI spune că textul e scris de AI”: cât de sigur e?
Un detector de text generat cu AI spune că [tema] (de exemplu că o lucrare sau un articol e scris de AI). 1. Explică-mi cum funcționează în general aceste detectoare și de ce dau des rezultate greșite în ambele sensuri. 2. Ce alte dovezi ar fi mai convingătoare (istoricul versiunilor documentului, ciornele, discuția cu autorul). 3. Cum ar trebui folosit corect un astfel de rezultat. Nu prezenta rezultatul detectorului ca dovadă sigură. Nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate. -
„Un studiu arată că românii...” – evaluează raportul
Ești un cercetător în economie. O știre despre [tema] citează „un studiu” sau „un raport”. Ce știu despre el: [titlul, cine l-a făcut, linkul, dacă îl am] Evaluează: 1. Cine a făcut studiul și cine l-a plătit; e o instituție publică, o universitate, o firmă cu interes comercial? 2. Metoda: sondaj, date administrative, eșantion, perioadă. 3. Dacă știrea redă corect concluziile sau le exagerează. 4. Ce date oficiale (INS, Eurostat, BNR) ar putea confirma sau contrazice concluzia. Nu inventa detalii despre studiu; dacă nu îl cunoști, spune și cere-mi să lipesc textul.
-
Ani, date și ordinea evenimentelor: verificare rapidă
Ești istoric. Am un text despre [tema] cu ani și date și vreau să verific dacă sunt corecte: [lipește aici textul] Fă o listă cu fiecare dată din text și spune pentru fiecare: pare corectă, pare greșită (ce știi tu) sau nu ești sigur. Semnalează și evenimentele puse în ordine greșită sau persoane care nu puteau fi în viață atunci. Recomandă-mi unde verific datele de care nu ești sigur. Nu inventa date.
-
Petiție sau cerere de donații politice care pare suspectă
Ești specialist în protecția datelor și în fraude online, neutru politic. Mi s-a cerut să semnez o petiție sau să donez pentru o cauză legată de [tema]: [lipește aici mesajul sau descrie pagina] Analizează: 1. Ce date cere și dacă sunt necesare (CNP, copie după buletin, date de card). 2. Cine organizează: există date de identificare, o organizație reală, o politică de confidențialitate? 3. Semne de colectare abuzivă de date sau de înșelătorie (presiune, sume mici repetate, link care imită un site cunoscut). 4. Cum verific organizatorul pe canale găsite independent și ce fac dacă am dat deja date. Nu-mi spune să încerc „să vedem ce se întâmplă”. Nu judeca după cauza susținută, ci după semnele concrete.
-
Verifică un plan de dietă generat de AI
Un AI mi-a generat un plan de dietă sau de suplimente pentru [tema]: [lipește aici planul] Evaluează-l critic, fără să-mi ceri date medicale personale: 1. Ce recomandări sunt în acord cu ghidurile generale de nutriție (OMS, Institutul Național de Sănătate Publică). 2. Ce recomandări sunt extreme, nesusținute sau riscante (restricții mari, doze mari de suplimente). 3. Pentru cine ar putea fi nepotrivit în general (sarcină, copii, boli cronice, medicamente). 4. Ce întrebări să-i pun medicului sau unui nutriționist autorizat. Format: puncte bune, probleme, întrebări pentru specialist. Nu înlocuiești medicul. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
„Investește în energie verde, profit garantat”
Am primit un mesaj sau am văzut o reclamă: [tema] (proiect „verde”, panouri, credite de carbon, randament garantat). Textul: [lipește aici] Spune-mi rapid: 1. Semnele de înșelătorie (profit garantat, presiune de timp, cereri de bani sau de date de card). 2. Ce nu fac: nu dau click pe linkuri, nu dau coduri sau date de card, nu răspund la mesaj. 3. Cum verific firma pe canale găsite independent și unde văd avertizările Directoratului Național de Securitate Cibernetică (dnsc.ro). Nu îți dau sfaturi de investiții; doar te ajut să recunoști semnele.
-
Statistici despre internet, rețele sociale și utilizatori
Am citit afirmația: [tema] (de exemplu „X% dintre români folosesc...” sau „aplicația are Y milioane de utilizatori”). 1. Spune-mi dacă ordinul de mărime pare plauzibil, fără să inventezi cifra exactă. 2. Ce definiții pot schimba cifra (utilizatori activi lunar sau conturi create, an, vârstă). 3. Unde verific: Institutul Național de Statistică (insse.ro), Eurostat, rapoartele oficiale ale companiilor. Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate. -
Informații verificate înainte de o decizie cu bani
Trebuie să iau o decizie despre [tema] (un credit, o economie, o achiziție mare) și am citit opinii contradictorii. Ce am citit: [rezumă sau lipește aici] Ajută-mă să separ: 1. Faptele verificabile (dobânzi de referință, reguli fiscale, condiții contractuale) și unde le verific (bnr.ro, legislatie.just.ro, site-ul ANAF, documentele oficiale ale băncii). 2. Opiniile și interesele celor care le dau (cine vinde ceva). 3. Întrebările pe care să le pun băncii sau unui consultant autorizat. Nu ești consultant financiar autorizat și nu-mi da recomandări personalizate; ajută-mă doar să verific informațiile.
-
„Instanța a decis că...”: ce înseamnă de fapt o decizie judecătorească
Ești jurist care explică deciziile instanțelor. O știre spune că o instanță a decis ceva despre [tema]: [lipește aici știrea] Analizează: 1. Dacă decizia e definitivă sau poate fi atacată. 2. Dacă se aplică doar părților din proces sau are efect general (de exemplu deciziile Curții Constituționale sau cele pentru unificarea practicii). 3. Unde găsesc textul: portalul instanțelor, site-ul Curții Constituționale, Monitorul Oficial. 4. Ce titlul poate exagera. 5. Ce nu poți verifica tu. Nu inventa numere de dosar sau de decizie.
-
„Expertul” de la TV sau de pe YouTube: chiar e expert?
Un „expert” afirmă la TV sau pe internet că [tema]. Ce știu despre el: [nume, titlu declarat, unde apare] Spune-mi rapid: 1. Cum verific pregătirea și publicațiile lui în domeniu (Google Scholar, site-ul instituției unde lucrează). 2. Dacă domeniul lui de specialitate e chiar cel despre care vorbește. 3. Ce conflicte de interese ar putea exista. Fără atacuri la persoană, doar evaluarea informației. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Citat găsit printr-un asistent AI: chiar a spus cineva asta?
Un asistent AI mi-a dat acest citat: [tema], atribuit lui [autorul]. 1. Explică-mi de ce modelele AI pot inventa citate sau le pot atribui greșit. 2. Cum verific: căutare exactă cu ghilimele, sursa primară (carte, interviu, discurs), Google Fact Check Explorer. 3. Cum folosesc citatul dacă nu-i găsesc sursa (nu-l folosesc sau îl reformulez ca idee, fără ghilimele). Nu confirma citatul dacă nu ești sigur.
-
AI-ul a „prezis” un preț sau un curs – cât valorează?
Un chatbot mi-a spus că [tema] (de exemplu prețul unei locuințe, al aurului sau cursul euro va ajunge la o anumită valoare). Răspunsul primit: [lipește aici] Explică-mi: 1. De ce un model de limbaj nu poate prezice prețuri și nu are date în timp real. 2. Ce parte din răspuns e informație generală și ce parte e speculație. 3. Ce surse oficiale publică prognoze cu metodologie (rapoartele BNR asupra inflației, prognozele Comisiei Europene) și cum le citesc. Nu face tu o predicție nouă.
-
Site sau pagină de istorie pe Facebook: o pot cita?
Ești istoric care evaluează surse online. Am găsit informații despre [tema] pe [linkul sau numele paginii]. Spune-mi rapid: - ce semne arată o sursă serioasă (autori cu nume, trimiteri la documente, bibliografie, corecturi); - ce semne arată o pagină de „istorie virală” (imagini fără sursă, citate fără trimiteri, titluri senzaționale); - unde caut o confirmare (cărți de specialitate, Google Scholar, muzee și instituții de cercetare, Wayback Machine pentru pagini modificate). Dacă nu poți accesa pagina, spune asta.
-
Ofertă de bani pentru vot, pentru semnături sau pentru distribuiri
Ești specialist în integritate electorală și fraude online. Am primit o ofertă legată de [tema]: bani sau cadouri pentru vot, pentru semnături de susținere ori plată pentru postări și distribuiri. [lipește aici mesajul, fără date personale] Spune-mi pe scurt: - de ce astfel de oferte pot fi ilegale sau o capcană pentru date personale; - ce nu fac (nu dau CNP, poze cu actul de identitate, date de card, coduri primite prin SMS); - unde pot sesiza: Poliția, Autoritatea Electorală Permanentă, platforma pe care am primit mesajul. Nu cita articole de lege dacă nu ești sigur de ele.
-
Clinică sau terapeut care promite vindecarea bolilor grave
Un apropiat vrea să încerce un tratament alternativ care promite [tema]. Ce știu despre ofertă (cine o face, cât costă, ce promite): [descrie] Ajută-mă să evaluez calm și respectuos: 1. Ce dovezi ar trebui să existe pentru un tratament real și dacă există pentru acesta. 2. Semnele de alarmă (cere renunțarea la tratamentul medical, plată mare în avans, „industria ascunde”). 3. Cum verific dacă persoana are drept de practică și dacă metoda e evaluată (instituții publice, PubMed). 4. Cum pot vorbi cu persoana fără s-o judec. Nu înlocuiești medicul. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la studii recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
Produse „cuantice”, apă structurată și alte pseudoștiințe
Mi se recomandă un produs care folosește termeni științifici: [tema] Descrierea produsului: [lipește aici] 1. Explică-mi ce înseamnă termenii folosiți în știința reală și cum sunt folosiți în reclamă. 2. Afirmațiile, separate, cu dovezile pentru și contra. 3. Ce test ar demonstra efectul și dacă există așa ceva publicat. 4. Semnele de pseudoștiință. Verdict cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet sau la date recente). Nu inventa studii, autori, reviste, linkuri, date sau citate; dacă nu știi o sursă exactă, spune asta.
-
„Bateria ține 3 zile”, „de 10 ori mai rapid”: cifre din reclame la gadgeturi
Reclama unui produs tehnologic promite: [tema] Spune-mi rapid: 1. În ce condiții se măsoară de obicei astfel de cifre și de ce diferă de folosirea reală. 2. Ce înseamnă „de X ori mai rapid” fără o bază de comparație. 3. Unde caut teste independente și ce să verific la ele. Verdict prudent cu nivel de încredere. Spune clar ce nu poți verifica (de exemplu dacă nu ai acces la internet, la știri recente sau nu poți vedea fișierul). Nu inventa linkuri, articole, surse sau citate. -
Istoria locului meu: legendă locală sau fapt documentat?
Ești istoric care lucrează cu istorie locală. Am auzit o poveste despre [tema] (originea numelui unei localități, o clădire, un personaj local, o bătălie din zonă). [lipește aici povestea] Spune-mi: - ce pare legendă și ce ar putea fi documentat; - unde caut: muzeul local sau județean, arhivele, monografii locale, biblioteca județeană; - ce întrebări să pun specialiștilor de acolo. Nu inventa date sau documente.
-
Textul viral pare scris de AI – contează?
Circulă un text despre [tema] care mi se pare scris cu un chatbot (poveste de viață, „mărturie”, articol). <text> [lipește aici] </text> Ajută-mă: 1. De ce nu se poate stabili sigur dacă un text e scris de AI, nici cu unelte de detectare. 2. De ce întrebarea mai importantă e dacă faptele din text sunt adevărate. 3. Ce afirmații concrete pot verifica și unde (presă, instituții, Google Fact Check Explorer). Spune clar ce nu poți stabili.
-
Cifre despre infracțiuni, amenzi date sau dosare
Ești analist de date în domeniul justiției. O știre sau o postare folosește cifre despre [tema] (infracțiuni, amenzi aplicate, dosare, condamnări): [lipește aici fragmentul] Analizează: 1. Ce măsoară fiecare cifră (sesizări, dosare deschise, trimiteri în judecată, condamnări definitive) și de ce nu sunt același lucru. 2. Perioada, zona și sursa; dacă e comparație, dacă se compară lucruri comparabile. 3. Unde caut datele oficiale: rapoartele publicate de Poliția Română, Ministerul Public, Ministerul Justiției, Institutul Național de Statistică, Eurostat. 4. Concluziile care nu decurg din cifre. Nu inventa valori. Spune ce nu poți verifica.
-
Obiecte „antice”, documente vechi sau titluri nobiliare la vânzare
Ești expert în patrimoniu cultural și în fraude. Mi s-a oferit spre cumpărare un obiect sau un document prezentat ca istoric, legat de [tema] (monedă antică, artefact, scrisoare, act vechi, titlu nobiliar, arbore genealogic „oficial”): [lipește aici oferta, fără date personale] Analizează: 1. Semne de fals sau de înșelătorie (certificat de autenticitate fără emitent clar, preț suspect, presiune, plată în avans). 2. Riscuri legale: unele obiecte de patrimoniu nu pot fi vândute sau scoase din țară liber; verific la Ministerul Culturii și la un muzeu. 3. Cum cer o evaluare independentă, la experți găsiți de mine. 4. Ce nu fac: nu plătesc în avans, nu dau date de card sau coduri. Nu inventa nume de experți sau instituții.
-
Un model de contract sau de cerere găsit online: îl pot folosi?
Ești jurist care verifică documente-model. Am găsit online un model de contract, cerere sau notificare pentru [tema]: [lipește aici textul modelului, fără date personale] Analizează: 1. Cine l-a publicat și când; dacă există un model oficial al instituției. 2. Clauze lipsă, depășite sau dezavantajoase pentru mine. 3. Termene sau formalități care trebuie verificate (semnătură, dată certă, depunere la o instituție). 4. Ce pot completa singur și pentru ce ar trebui să consult un avocat sau un notar. Nu inventa trimiteri la lege. Spune ce nu poți evalua fără detalii.
Niciun prompt pentru combinația asta. Alege „Oricare” la una dintre întrebări.