Îmi aduc aminte, încă de când eram copil, cum mergeam cu sufletul la gură la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. Păstrez și acum în suflet emoția și uimirea copilului fascinat de o lume necunoscută. Apoi, în anii adolescenței și ai liceului, am început să descopăr profunzimea și adevărata valoare a spectacolului. În acea perioadă am văzut numeroase spectacole de neuitat, care m-au impresionat adesea până la lacrimi, lăsându-mi amintiri vii și deschizându-mi orizontul către frumusețea culturii românești și universale.
Nu spun o noutate, sunt convins că mulți dintre voi ați trăit la rândul vostru asemenea trăiri intense. Gândul îmi zboară la un actor deosebit, pe nume Daniel Badale. Îmi amintesc cu plăcere de numeroasele roluri remarcabile pe care le-a interpretat, de forța sa pe scenă și de talentul său remarcabil.
Una dintre piesele care mi-au rămas întipărite adânc în suflet a fost „Masca”. A fost, probabil, spectacolul care a avut cel mai puternic impact emoțional asupra mea. Pe parcursul reprezentației, Daniel Badale a reușit să ne poarte de la momente de veselie și zâmbete la o tristețe copleșitoare. Spre finalul piesei, pe scenă apărea un copil care vorbea cu tatăl său presupus decedat — un tată alcoolic, incapabil să prețuiască darurile vieții. Acel moment de o rară sensibilitate m-a marcat profund și mi-a transmis o lecție esențială, pe care ar trebui să o ținem minte cu toții: trăiește viața în așa fel încât să nu provoci suferință celor din jurul tău.
N-aș putea enumera toate învățăturile prețioase pe care le-am deprins din sălile de spectacol, însă pot să vă îndemn din toată inima să sprijiniți campania Artiști pentru artiști.
De ce este important să susținem teatrul românesc?
Pentru că teatrul este poate singurul loc în care poți râde și plânge în același timp. O peliculă cinematografică îți poate stârni emoții, însă îi lipsește vibrația vie, nemijlocită, a trăirii umane de pe scenă. Un ecran îți prezintă o poveste filmată, dar nu poate egala fiorul pe care îl simți când actorii trăiesc acele sentimente chiar în fața ochilor tăi.
Păstrez cu mare drag amintirea momentelor în care întreaga sală izbucnea în râs, dar și a acelor clipe de liniște deplină, când spectatorii priveau hipnotizați scena și abia dacă se mai auzea vreo răsuflare. Momentele în care o sală întreagă vibra la unison de tristețe sau admirație pentru arta actorilor noștri au fost de o frumusețe rară.
Dacă îți dorești să sprijini teatrul românesc, nu este nevoie de sacrificii uriașe: nu trebuie să-ți vinzi bunurile, să faci împrumuturi la bănci sau să-ți duci telefonul la amanet. Este suficient un gest simplu și accesibil: cumpără un bilet și mergi la spectacol.
Dacă vrei să te alături acestei campanii, descarcă lista teatrelor participante și fă-ți o rezervare pentru următoarea reprezentație. Cu siguranță nu vei regreta — emoția autentică te așteaptă în sală!
