`nullptr` în C++

Valoarea unui pointer care nu arată spre nimic; înlocuiește vechile NULL și 0.

Sintaxă

int* p = nullptr;
if (p == nullptr) { ... }

Ce face `nullptr`

Un pointer care nu arată (încă) spre niciun obiect trebuie să aibă valoarea nullptr. Înainte de C++11 se folosea NULL sau 0, dar acestea sunt de fapt numere întregi și pot alege greșit între funcții supraîncărcate.

nullptr are propriul tip, std::nullptr_t, care se transformă în orice tip de pointer, dar nu în număr. Un pointer nul este false într-o condiție, deci if (p) înseamnă „dacă p arată spre ceva”.

Exemple

Exemplul 1: Verificarea unui pointer

#include <print>
#include <string>

void afiseaza(const std::string* nume) {
    if (nume == nullptr) {
        std::println("Nu avem un nume.");
        return;
    }
    std::println("Nume: {}", *nume);
}

int main() {
    std::string ana = "Ana";
    afiseaza(&ana);
    afiseaza(nullptr);
}

Rezultat

Nume: Ana
Nu avem un nume.

Exemplul 2: De ce nu 0: alegerea funcției supraîncărcate

0 este un int, deci alege prima funcție, deși intenția era „pointer gol”. nullptr alege corect varianta cu pointer.

#include <print>

void trimite(int cod) { std::println("trimite(int) cu {}", cod); }
void trimite(const char* text) { std::println("trimite(pointer), gol: {}", text == nullptr); }

int main() {
    trimite(0);
    trimite(nullptr);
}