Ce înseamnă Inteligența artificială (AI)
Inteligența artificială (prescurtat AI, din engleză, sau IA, în română) este ramura informaticii care construiește programe capabile să facă lucruri pentru care, în mod normal, e nevoie de inteligență umană: să recunoască o față într-o fotografie, să înțeleagă o întrebare scrisă, să traducă un text, să joace șah sau să recomande un film.
Termenul a fost propus de informaticianul american John McCarthy pentru o conferință organizată în vara lui 1956 la Dartmouth College, considerată momentul de naștere al domeniului. De atunci, AI a trecut prin perioade de entuziasm, dar și prin „ierni”, în care interesul și finanțarea au scăzut.
Astăzi, prin AI se înțelege de cele mai multe ori machine learning: programe care nu primesc reguli scrise de mână, ci învață singure din exemple. Chatboții precum ChatGPT, Claude sau Gemini, filtrele de spam și recomandările de pe YouTube sunt toate forme de AI.
Cum funcționează
Primele sisteme de AI erau bazate pe reguli: un expert scria sute de condiții de tipul „dacă pacientul are febră și tuse, atunci…”. Funcționau bine în domenii înguste, dar se blocau la orice situație neprevăzută.
Sistemele moderne învață din date. Li se arată milioane de exemple (texte, imagini, înregistrări), iar un algoritm ajustează treptat valorile lor interne, numite parametri, până când programul dă răspunsuri bune. Rezultatul acestui proces se numește model și poate fi folosit apoi pentru cazuri noi, pe care nu le-a mai văzut.
Pe înțelesul tuturor
Un program clasic e ca o rețetă urmată pas cu pas: dacă apare o situație care nu e în rețetă, bucătarul se oprește. Un sistem de AI seamănă mai mult cu un ucenic care a gustat mii de feluri de mâncare și a învățat singur ce combinații merg, fără să i le fi explicat cineva pe toate.
Exemplu
Când telefonul transformă în text ce îi dictezi, când Google Maps îți estimează ora de sosire în funcție de trafic sau când galeria foto îți grupează pozele după persoane, folosești AI. Niciunul dintre aceste programe nu are reguli scrise pentru fiecare voce, drum sau față: toate au învățat din exemple.
De reținut
- AI este un domeniu larg, nu un singur program sau o singură tehnologie.
- Majoritatea sistemelor actuale de AI învață din date (machine learning), nu din reguli scrise de oameni.
- Chiar și cele mai avansate sisteme de azi nu au inteligența generală și flexibilă a unui om (vezi AGI).
Nu confunda
- AI vs. machine learning: machine learning este o parte a AI, metoda prin care programele învață din date. Orice machine learning este AI, dar nu orice AI este machine learning.
- AI vs. ChatGPT: ChatGPT este un singur produs bazat pe AI. Domeniul include și recunoașterea imaginilor, mașinile autonome, traducerea automată sau sistemele de recomandare.
Termeni înrudiți
- Machine learning (învățare automată): Ramura AI în care programele învață din exemple, în loc să primească reguli scrise pas cu pas de un programator.
- Deep learning (învățare profundă): Tip de machine learning bazat pe rețele neuronale cu multe straturi; stă în spatele chatboților, traducerilor și recunoașterii imaginilor.
- AI generativă: AI care creează conținut nou (text, imagini, sunet, video sau cod) pornind de la o cerere scrisă în limbaj obișnuit.
- AI îngustă (slabă): AI construită pentru o sarcină sau un domeniu anume: foarte bună acolo, dar incapabilă să se descurce în afara lui.
- AGI (inteligență artificială generală): Un tip ipotetic de AI capabil să învețe și să facă aproape orice sarcină intelectuală pe care o poate face un om.
- Testul Turing: Test propus de Alan Turing în 1950: o mașină „trece” dacă, într-o conversație scrisă, nu poate fi deosebită de un om.